La 25 octombrie, la Moscova, prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabić, a semnat în numele ţării sale Acordul de liber schimb cu Uniunea Eurasiatică. Documentul prevede extinderea listei de produse sârbeşti ce vor fi exportate pe pieţele acestui bloc comunitar, înfiinţat la 1 ianuarie 2015. Totodată, el va înlocui vechile convenţii comerciale semnate de Belgrad cu Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan şi se va extinde pentru relaţiile comerciale ale Serbiei cu Kârgâzstan şi Armenia.
În aceste cinci state ale Uniunii Eurasiatice, care însumează o populaţie de aproape 200 milioane locuitori, Serbia va putea exporta „cantităţi nelimitate” de brânză de oaie şi de capră şi, de asemenea, de rachiu de fructe. Fabricile sârbeşti de ţigarete vor fi şi ele, de asemenea, privilegiate în vreme ce automobilele produse în Serbia vor fi supuse unor taxe vamale mai ridicate dar acceptabile faţă de cele provenite din Uniunea Europeană.
În 2018, comerţul dintre Serbia şi Uniunea Eurasiatică a atins nivelul de 3,4 miliarde dolari.
Semnarea Acordului de liber schimb dintre Serbia şi Uniunea Eurasiatică a nemulţumit Uniunea Europeană, care a transmis clar Belgradului că „trebuie să aleagă” spre care bloc îşi doreşte să se îndrepte.
Biroul de Cercetare Socială din Belgrad, preluat de agenţia naţională sârbă de presă Tanjug şi de cotidianul „Politika”, a dat publicităţii un sondaj de opinie pe această temă. Rezultatele sunt extrem de clare: doar 17% dintre sârbi susţin demersul guvernului de a colabora cu Uniunea Eurasiatică, în vreme ce 45% consideră aderarea la Uniunea Europeană drept cea mai bună cale pentru Serbia.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
