“Și aici, la Constanța, a fost Holocaust”. Expoziție de benzi desenate despre tragedia evreilor și romilor, în Piața Ovidiu/ Profesor: “Dacă nu i-am omorât nu înseamnă că i-am salvat. Un istoric își apără țara cel mai bine când spune adevărul”

sursa foto: Info-Sud-Est

“Și aici, la Constanța, a fost Holocaust”. Așa a început dezbaterea de sâmbătă organizată în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, care a precedat vernisajul din Piața Ovidiu a expoziției de benzi desenate despre tragedia evreilor și romilor.

Evenimentul, organizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Fundația Freedom House România, a strâns în Sala Pictată zeci de elevi, liceeni și profesori care au discutat și au evocat cel mai mare genocid din istorie, care, din păcate, a avut loc și în țara noastră.

“Au fost momente de care nu suntem mândri, dar trebuie să le cunoaștem pentru a nu le repeta”, a spus Răzvan Chiruță, redactor-șef PressHub și moderatorul evenimentului, care a punctat în acest context că democrația din toată Europa este sub presiune în acest moment, iar ideile extremiste sunt în creștere.

Publicitate electorală
publicitate electorală

Despre atrocitățile Holocaustului și implicarea României în acest genocid a vorbit istoricul Daniel Citirigă, conf.univ.dr. și prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius din Constanța:

“România a comis Holocaust prin pogrom, prin înfometare, prin lagăre. Faptul că în Romania se fac lagăre la Cobadin, Osmancea (localități din județul Constanța, n.red.) arată Holocaustul. Populația romă de asemenea a fost luată și dusă în Transnistria fără criterii clare. O mare parte, jumătate, erau copii. O cetățeană romă povestea că dacă se năștea un copil abia așteptau să-l mănânce. Un alt rom povestește cum în Transnistria mureau 500-600 oameni pe zi din cauza tifosului și abia așteptau să le ia mâncarea și hainele. Odată ce cineva ajunge să moară de foame sau de drum lung nu ne mai putem întreba dacă a fost sau nu Holocaust”.

De asemenea, Citirigă a evocat și categoria negaționiștilor, care se află chiar și în rândul istoricilor români: “Un istoric își poate apăra țara cel mai bine spunând adevărul. Am avut această dezbatere chiar și cu istorici și știm că există o categorie de negaționiști care spun că așa au fost vremurile”.

Totuși, spune Citirigă, “soldații germani erau oripilați la un moment dat despre cum se poartă soldații români cu evreii și ucrainenii, soțiile evreilor care au refuzat să-și vândă afacerile din Hârșova au fost scoase în piața publică și rase în cap. Deci ne mai întrebăm dacă a fost sau n-a fost Holocaust?”.

Profesorul de la ”Ovidius” a vorbit și despre tragedia scufundării vasului Struma, care, în perspectiva sa, arată că “Holocaustul a fost un fenomen european”. Traseul navei și refuzul mai multor state de a acorda vize evreilor în drumul lor spre Palestina au dus, în final, la moartea a sute de oameni de pe acest vapor torpilat de sovietici în anul 1942.

“Pe site-ul Muzeului Holocaustului de la Washington veți găsi toată această nenorocire. Unii spun că am salvat evrei cu ocazia Struma. Nu știu dacă îi salvezi doar pentru că nu-i omori”, a conchis Daniel Citirigă.

Prezentă la eveniment, Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și conferențiar universitar la Universitatea din București a explicat de ce orașul Constanța a fost ales pentru această expoziție:

“Am vrut să acoperim părți ale istoriei României în locuri în care se vorbește mai puțin: Botoșani, Prahova, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Sibiu, Cluj, Timișoara, Baia Mare. De fiecare dată, totul se rezumă la pogromul de la Iași și București. Dar am ales să spunem ceea ce s-a întâmplat pe tot teritoriul României”.

De asemenea, Ana Bărbulescu le-a mulțumit elevilor că au fost parte în acest proiect, la fel și profesorilor. “Nu este simplu să înveți să scrii un scenariu de benzi desenate”, a punctat cercetătoarea.

Întrebată dacă antisemitismul este în creștere în România, Ana Bărbulescu spune că acest fenomen se simte în social media: “În social media crește numărul acestor mesaje antisemite. În raportul de monitorizare al Institutului Elie Wiesel incidentele antisemite sunt în creștere”.

Totuși, a completat un alt reprezentant al institutului, “faptul că manifestările antisemite sunt la un nivel mai ridicat este un fenomen european, în România este mai scăzut decât în alte părți ale Europei”.

Despre asta a vorbit și istoricul Daniel Citirigă: “Faptul că există antisemitismul în spațiul public este o problemă. Mai ales că subiectul nu mai există, aproape că nu mai există evrei în România. Personajul antisemit din România asociază evreul cu o imagine virtuală, cu bancherul care a mărit dobânda etc. Pe de alta parte sunt optimist pentru că România face pași pe care nu trebuie să îi subestimăm. Faptul că se introduce un curs de istoria Holocaustului este un semn bun”.

Despre cursul de “Istoria Holocaustului” nou introdus în școlile din România a vorbit și Paula Iordan, profesor de istorie la liceul “George Călinescu” din Constanța, partener în acest proiect.

“Cursul este binevenit pentru că trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat aici, să ne cunoaștem trecutul. Istoria trebuie cunoscută. Elevii au fost încântați de această poveste relatată în termeni uzuali și asta i-a făcut să înțeleagă foarte bine fenomenul Holocaustului”.

Proiectul „Imagini din trecut. Holocaustul din România” se adresează celor 1.700 de evrei constănțeni persecutați în timpul Statului Național Legionar și internați ulterior în lagărul de la Cobadin și mutați apoi în satele Osmancea, Mereni și Ciobănița, de unde s-au întors numai pentru a-și găsi casele distruse și jefuite și pentru a fi persecutați în continuare, până în august 1944.

Expoziția din Piața Ovidiu abordează și subiectul romilor din Constanța, deportați în Transnistria, “unde au fost nevoiți să facă față bolilor, foametei, frigului. Doar pentru că erau romi”.

La realizarea expoziției au contribuit și elevi de la mai multe licee din Constanța, printre care Liceul Teoretic „George Călinescu”, Liceul Teoretic „Ovidius” și Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza”. 

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

2 comments
  1. FF interesant. Unde este Comunitatea evreilor Constanta, unde sunt autoritatile locale….

Comments are closed.