INVITAȚI: Neculae Mușat, primarul comunei Cerna și Marian Naiman, primarul comunei Frecăței
Una dintre principalele probleme întâlnite în mediul rural românesc este abandonul școlar și, implicit, nivelul tot mai ridicat de analfabetism. Lipsa bibliotecilor, a fondului de carte sau a banilor destinați amenajării și întreținerii unui centru cultural comunal, ori a achiziționării fondului de carte necesar, sunt principalele cauze care stau la baza problemei.
Tot mai multe asociații, ONG-uri sau pur și simplu tineri care vor să contribuie la îndulcirea unei realități tot mai aspre, inițiază sau participă la acțiuni de voluntariat a căror menire este colectarea unui fond de carte important care, ulterior, are să fie donat școlilor și biliotecilor din mediul rural. Ce impact au acțiunile acestora dacă, însă, nu există interes pentru lectură din partea copiilor și adolescenților din mediul rural?
Pe de altă parte, handicapul analfabetismului este cu atât mai greu de dus în spate pentru o comunitate, cu cât viitorul acelei comunități este, în cele mai multe cazuri, vitregit de orice altă perspectivă, mai ales în lipsa școlilor de arte și meserii.
Ce rol joacă administrațiile locale în toată această poveste? Cât de mult se implică primarii în educația comunităților în fruntea cărora se află? Cum pot edilii să contribuie la îmbunătățirea calității educației în mediul rural și cât de importantă este școlarizarea pentru viitorul unei comunități?
La toate aceste întrebări, dar și la altele, am încercat să găsim răspunsuri cu ajutorul invitaților noștri din această ediție, ambii edili din județul Tulcea: Neculae Mușat, profesor de matematică la școala generală și primarul comunei Cerna și Marian Naiman, economist și primar al comunei Frecăței.
Neculae Mușat, primarul comunei Cerna: „Primul vinovat este cadrul didactic. Un copil nu este o piesă pe care o poți greși acum, crezând că o poți repara mai târziu”
„În comuna noastră există o bibliotecă publică, cu activitate bogată, iar în cadrul bibliotecii funcționează programul Biblionet, prin care atât copiii, cât și adulții au acces gratuit la calculator și informație. De asemenea, se desfășoară diverse activități culturale prin care încercăm să conservăm tradițiile și obiceiurile zonei și, spre exemplu, acum avem în plan achiziționarea unor costume populare specifice nordului dobrogean pentru nou înființatul grup al micilor dansatori. Cât
despre fondul de carte existent în localitatea Cerna, trebuie să precizăm că acesta este generos și încercăm să îl îmbogățim de la an la an prin achiziționarea permanentă de cărți. Este adevărat că există și numeroase donații și aici aș vrea să le amintesc pe cele ale poetului Dumitru Cerna care acum activează în cadrul Primăriei Cluj Napoca. De altfel, biblioteca din localitatea noastră îi poartă numele. În momentul de față, spre exemplu, avem mai multe cărți decât spațiul necesar depozitării lor. Aici intervine însă și problema reabilitărilor pe care nu le-am putut realiza până acum. Anul viitor însă vom înființa un Centru Cultural în localitatea Cerna și, atunci, problema spațiului va fi rezolvată. Indiferent însă de bugetul pe care l-am avut anual, fie că a fost mai mic sau foarte mic, am găsit banii necesari pentru achiziționarea fondului de carte. Colaborăm foarte bine, de fiecare dată, cu doamna bibliotecară pentru că dumneaei știe exact ce cărți sunt necesare copiilor și ce volume lipsesc. Sunt bucuros să constat că în localitatea Cerna există interes pentru lectură și activități culturale nu numai din partea administrației care pune la dispoziția iubitorilor de carte toată infrastructura necesară, dar există un apetit important și din partea copiilor și a tinerilor. Spre exemplu, cu ajutorul Asociației Altona, la sfârșitul fiecărui an organizăm întâlniri cu cititorii, organizăm activități cu premii, de genul ”micul cititor”, prin intermediul cărora încercăm și se pare că și reușim să-i stimulăm pe tinerii interesați de lectură. În ce privește importanța educației pentru viitorul generațiilor ce vor urma, aș putea să vorbesc ore în șir despre asta… Începând de la nivelul la care a ajuns educația și până la implicarea cadrelor didactice: este dezastru! Este al treilea an când preiau clasa a VIII-a la școala generală. Acum trei ani, când am luat prima clasă de a VIII-a, mi-am zis: „N-am avut așa o clasă slabă de când lucrez în învățământ, din 1981”. Iar acum, după trei ani, când am preluat o altă clasă de a VIII-a, mi-am spus: ”Cine m-a pus să intru în Învățământ?!”. Trebuie să îi învăț pe cei de clasa a VIII-a, într-un an, toată materia din clasa a V-a și până acum. De la nivelul de 5 sau sub 5, cât aveau la simulări, am reușit să îi aduc la peste 8 și au fost copii care au luat și 10, la testele naționale. Sunt copii în mediul rural care în clasa a VIII-a nu știu să adune numere cu două cifre! Nu vorbesc acum numai des-pre comuna Cerna, ci despre foarte multe școli din mediul rural! Este o situație tare delicată și nu mă feresc să spun că primul vinovat pentru situația în care s-a ajuns este cadrul didactic! Cadrele didactice nu țin cont că un copil nu este un rebut! Nu e o piesă cu care dai greș acum, dar pe care o poți repara mai târziu! Timpul nu se întoarce! Eu nu am făcut grevă niciodată, pentru că m-am gândit că timpul pierdut nu se mai poate recupera. Mă revoltă situația din cancelarie, acolo unde găsesc oameni care s-au învățat cu indiferența, cu nepăsarea și cu alte lucruri care nu duc la nimic bun. Și nu vreau să cred sau să accept că poate fi mai rău de-atât!”.
Marian Naiman, primarul comunei Frecăței: „Din păcate, nu mai există interes pentru cartea clasică. Noile generații preferă să se informeze de pe Internet”
„Avem bibliotecă și, în cadrul acesteia, funcționează programul Biblionet. Am observat că lectura clasică nu mai reprezintă o alternativă atractivă pentru petrecerea timpului liber, în rândurile copiilor de azi. Spre exemplu, Bi-blionet, programul care asigură accesul gratuit la calculatoare și, implicit, Internet, se bucură de un succes mult mai mare comparativ cu volumele clasice, cărțile tipărite. Este și normal, pe de-o parte, pentru că trăim într-o eră în care tehnologia este la tot pasul, totul depinde de evoluția IT, căreia copiii și tinerii nu-i pot rezista. Mai ales că noile generații cresc odată cu tehnologia, sunt obișnuiți cu ea și fac parte din educația lor, din păcate sau din fericire, cum făceau cărțile scrise parte din educația și copilăria noastră. Ei sunt înclinați categoric spre noile modalități de informare și lectură. În ultimii ani nu am mai făcut achiziții de carte, pentru că nu au fost solicitări. Am preferat să ne axăm pe alte investiții, care să le folosească. Dacă, pe viitor, vor exista solicitări în acest sens, evident că le vom fi alături și îi vom sprijini cu cel mai mare drag și cu tot interesul. Din păcate, repet, nu prea mai există interes pentru lecturile tipărite. Mediul virtual pare că va câștiga definitiv lupta cu metodele clasice de informare. Tind să cred că în câțiva ani va predomina categoric informarea de pe Internet, iar citirea unei cărți scrise va fi un hobby excentric, vintage. Cât despre educație, cred că aceasta este foarte importantă. Atât de importantă încât valoarea ei este incomensurabilă. Educația și informarea stă la baza unei comunități. Dacă nu ești educat, nu ești informat. Și dacă nu ești informat, îți va fi foarte greu să faci față obstacolelor și problemelor de zi cu zi. O comunitate informată este o comunitate puternică!”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
