Pe 13 iunie a.c., prestigioasa publicație britanică „The Economist“ a acordat spațiu unui articol ce abordează situația premierului României, Victor Ponta, în raport cu acțiunile DNA și sub umbrela unei lupte între puterea legislativă și cea judecătorească din țara noastră.
„ROMÂNIA este în prima linie a luptei Uniunii Europene împotriva corupției. Statisticile pun țara, alături de Bulgaria, între cele mai corupte state din Uniunea Europeană. Dar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a făcut progrese, condamnând peste 1000 de funcționari în 2014. Pe 5 iulie, DNA a anunțat cel mai important caz de până acum, acuzându-l pe Victor Ponta, prim-ministrul României, de fals și conflict de interese. Este posbil să fi mers prea departe: Partidul său Social Democrat încearcă să adopte legi care ar putea să îl salveze pe Victor Ponta de urmărirea penală, paralizând asftel lupta împotriva corupției“.
„The Economist“ continuă articolul prezentând punctul de vedere al Președintelui României, Klaus Iohannis, referitor la această situație, dar și îngrijorarea acestuia, ținând cont că Parlamentul României dezbate 22 de amendamente la Codul Penal, menite să frâneze acțiunile Direcției Naționale Anticorupție.
„Președintele României, Klaus Iohannis, care l-a învins pe Victor Ponta în alegerile prezidențiale de anul trecut cu o campanie anti-corupție, vrea ca premierul să demisioneze. Domnul Ponta, care neagă acuzațiile, refuză să o facă. Majoritatea sa în parlament a înfrânt eforturile de a i se ridica imunitatea. Uniunea Europeană, care monitorizează progresul României în domeniul corupției prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, a împins România să renunțe la imunitatea parlamentarilor, dar acest aspect pare a fi trecut cu vederea. Și mai grav, parlamentul a prezentat 22 de amendamente ale Codului Penal, ceea ce ar îngreuna procesul de urmărire penală. Unul dintre ele ar schimba definiția de conflict de interese. Acest lucru l-a înfuriat pe președintele Iohannis, care acuză PSD de distrugerea instituțiilor și a principiilor pentru a salva cariera unei persoane și promite că se va opune schimbărilor legislative. Domnul Ponta, care a susținut în trecut acțiunile DNA, acum a trecut în opoziție față de această instituție. Președintele Senatului a denumit acuzațiile drept o lovitură de stat judiciară. Conflictul se poate transforma într-o luptă constituțională“.
Publicația britanică nu omite nici situația marelui partid aflat în opoziție, PNL, care nu este ferit de acțiunile DNA și ai cărui membri ar avea și ei de câștigat dacă instituția care se ocupă de stârpirea corupției ar opri din motoare: „Dar și partidul de opoziție, PNL, este compromis de asemenea“, notează săptămânalul britanic.
În final, situația lui Victor Ponta este pusă în cheia relațiilor internaționale, „The Economist“ prezentând reacțiile oficialilor aliaților României, atât SUA cât și Uniunea Europeană.
„America a încercat să-l convingă pe Victor Ponta că lupta împotriva corupției face parte din lupta împotriva influenței Rusiei. Acum domnul Ponta spune că trebuie să rămână la putere pentru a contracara amenințarea rusă. Președintele Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, a avertizat asupra falsei impresii că premierul este deasupra legii. Dar Comisia Europeană, gardianul tratatelor UE, a rămas tăcută“.
Reacția celor două familii politice din Parlamentul European nu a întârziat să apară, popularii amendând aspru decizia Parlamentului României, în timp ce socialiștii nu văd nici un motiv pentru demisia lui Ponta.
Manfred Weber, şeful facţiunii PPE din Parlamentul European, a declarat: „Suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu aceasta şi avem nevoie de paşi clari din partea lui Ponta”.
De cealaltă parte, Gianni Pittella, liderul grupului parlamentar al socialiștilor europeni, citat de „EuObserver”, îi sare în ajutor premierului României: „România este un stat suveran şi eu respect independenţa autorităţilor române”.
Amintim că Victor Ponta a participat vineri, 12 iunie, la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku, alături de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. De notat este faptul că toți liderii Uniunii Europene au boicotat ceremonia din motive legate de acuzaţiile aduse liderilor din Azerbaidjan privind corupţia endemică, libertatea presei, a opoziţiei politice şi încălcarea drepturilor omului.
Articol complet AICI.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
