Sfârșitul săptămânii a adus la Constanța trei evenimente care au marcat interesul unor diplomați și reprezentanți ai mass-media cu privire la libertatea presei și la atacurile tot mai dese ale autorităților locale asupra acestora. Pe 26 și 27 martie, Universitatea ”Ovidius” a fost gazda unor evenimente care i-a avut ca invitați pe Bruce Kleiner, consilierul pentru Presă și Cultură al Ambasadei SUA la București, respectiv Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, decernată în 2013 de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu ,,Premiul Cetățeanului European”. Cei doi le-au vorbit studenților despre meseria de jurnalist, libertatea presei și transparența decizională la nivel guvernamental. O zi mai târziu, pe 28 martie, la Universitatea ”Andrei Șaguna”, jurnalistul Ion Cristoiu a participat la o masă rotundă cu tema ”Noul Cod Penal și libertatea presei”, alături de mai mulți colegi din presa locală. Cele trei evenimente din mediul academic local au loc pe fondul unor derapaje tot mai periculoase ale reprezentanților din administrația publică manifestate împotriva jurnaliștilor și a libertății de exprimare a acestora.
Îmbrânceli, instigări, „picioare în gură” și „v-aș împușca pe toți”
În ultima vreme, reacțiile deplasate ale reprezentanților autorităților locale au devenit tot mai numeroase. Exceptând faptul că unii jurnaliști au fost linșați mediatic de către ”colegii” de breaslă, angajați în cadrul ”ministerului propagandei” finanțat de urmăritul penal Dan Voiculescu, atacurile la adresa libertății jurnaliștilor capătă proporții alarmante. Reamintim aici episodul ”picioare în gură”, când președintele Consiliului Județean Brăila, Bunea Stancu, i-a promis unei jurnaliste a postului B1TV multe ”picioare în gură”, pentru că aceasta a îndrăznit să îi adreseze o întrebare incomodă. A urmat apoi episodul în care Radu Mazăre, în încercarea de a intimida, i-a instigat pe asistații social împotriva unei jurnaliste de la săptămânalul „Info Sud-Est“ care i-a adresat primarului Constanței o întrebare incomodă în cadrul unei conferințe de presă. Ulterior, prietenul său Nicușor Constantinescu, a fost acuzat de jurnaliștii prezenți la Curtea de Apel București că au fost îmbrânciți de oamenii acestuia când voiau să se apropie de președintele CJC pentru a-i adresa câteva întrebări. Și, poate cel mai grav episod este cel în care primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, a amenințat cu moartea o jurnalistă de la cotidianul ”Vremea Nouă” care a demascat neregulile unui contract care urma să fie încheiat între primărie și un investitor. ”V-aș împușca pe toți! V-aș scutura, apoi v-aș împușca iar!”, a fost replica furibundă a primarului-jupân, adus în culmea disperării de-atâta libertate a presei…
Reprezentantul Ambasadei SUA, despre meseria de jurnalist și libertatea presei: „Este o carieră grea. Dacă vrei să lucrezi în presă trebuie să te întrebi dacă ești sigur că vrei asta…”
Universitatea ,,Ovidius’’ din Constanța își asumă un nou statut și o nouă responsabilitate în calitatea sa de instituție academică activă. În data de 26 martie, prorectorul universității Florin Anghel, împreună cu reprezentantul Bibliotecii Universitare, Georgiana Voineagu și reprezentantul Programului de Studii Americane, Adina Ciugureanu, au semnat, alături de consilierul pentru Presă și Cultură al Ambasadei Statelor Unite la București, Bruce Kleiner, un Acord în numele instituțiilor pe care le reprezintă. Acest acord constă în continuarea parteneriatului de susținere a unui Centru de Informare și schimburi cultu-rale cunoscut sub denumirea de American Corner Constanța.
Încheiat pentru o perioadă de un an, acordul de față se axează pe o serie de responsabilități pe care părțile semnatare trebuie să le respecte în ideea susținerii bunei funcționări a Centrului American Corner (AC). Conform textului, printre responsabilități, Universitatea ,,Ovidius’’ își asumă acordarea gratuită Centrului AC a unui spațiu și întreținerea acestuia sau monitorizarea activității centrului, în timp ce ambasada este responsabilă de acordarea fondurilor pentru echipamente și mobilier și furnizarea diverselor publicații produse de Departamentul de Stat în vederea distribuirii lor gratuite către public.
O demonstrație a faptului cum urmează să funcționeze parteneriatul între Universitatea ,,Ovidius’’ și Ambasada SUA la București a precedat semnarea acordului între cele două părți. În cadrul unui curs întitulat ’’Emerging Journalistic Practices’’ Bruce Kleiner a susținut o prelegere cu un grup de studenți și profesori de la Facultatea de Litere la AC despre jurnalismul ca profesie și ca vocație. La rândul său, jurna-list de factură cu o bogată experiență profesională acumulată timp de 40 de ani în calitate de reporter, Bruce Kleiner și-a împărtășit cunoștințele sale în domeniu cu publicul prezent bazându-se pe propria sa traiectorie ca jurnalist. În cazul oficialului, combinația între plăcerea de a călători și jurnalism a fost una de succes pentru viitoarea sa carieră. Începând ca ,,o persoană care nu știe nimic’’, consilierul american a ajuns să lucreze în domeniul cultură și presă la Ambasada SUA în țări precum Honduras, Peru, Japonia, Paraguay, Mexic, Etiopia sau Pakistan și în prezent România.
În contextul prezentării evoluției mass-media în SUA, Bruce Kleiner a punctat faptul că ,,jurnalismul este o carieră grea’’ și a sugerat că ,,dacă intenționezi să te apuci de jurnalism, trebuie să te întrebi pe tine însuți dacă într-adevăr vrei să faci asta’’. În încheierea expunerii sale, reprezentatul Ambasadei SUA a menționat că ,,mass-media nu stă pe loc’’ de aceea, pentru a avea succes în jurnalism ,,trebuie să fii energic și inventiv, să te poți exprima clar’’ și să ,,câștigi audiență’’, recomandări de care publicul prezent a luat act fiind totodată receptiv față de informațiile valoroase oferite de oficialul american.
Amintim că Bruce Kleiner nu este la prima prezență în mediul academic din Constanța în acest an universitar. Consilierul Ambasadei SUA a susținut anterior o conferință la universitatea ,,Ovidius’’ despre asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy câștigându-și astfel o audiență consistentă printre studenții ovidieni.
Directorul executiv al Centrului de Jurnalism Independent, despre transparența decizională, la „Ovidius“
La numai o zi distanță de la conferința ,,Emerging Journalistic Practices’’ susținută de consilierul pentru Presă și Cultură al Ambasadei SUA la București, Centrul American Corner din incinta Universității ,,Ovidius’’ a găzduit la 27 martie o nouă conferință cu tematică importantă pentru România în general. Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Indepen-dent decernată în 2013 de președintele Parlamentului European Martin Schulz cu ,,Premiul Cetățeanului European’’ a venit să vorbească studenților, reprezentanților mediului de afaceri, ONG-urilor și jurnaliștilor constănțeni despre ,,Guvernarea deschisă pe agenda publică’’.
Alături de Cristina Lupu, manager de programe, Ioana Avădani a prezentat participanților la conferință conceptul de ,,open data’’, importanța acestuia în transparentizarea activității autorității centrale și locale și garantarea societății civile a dreptului la informare. În acest sens, expertul a definit ,,open data’’ drept datele ce pot fi utilizate liber de cetățeni în baza dreptului lor fundamental de a avea acces la acestea. Așa cum a menționat doamna Avădani, accesul real la datele deschise trebuie să fie asigurat din câteva puncte de vedere: social – accesul trebuie să fie integral la toate datele; tehnic – să nu existe restricții tehnologice în calea accesării datelor; juridic – datele să nu fie protejate de licență sau drepturi de autor; și în final, accesul să se producă fără discriminare.
Directoarea executivă a CJI s-a referit și la aderarea României la ,,Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă’’ (OGP), acord de implementare a transparenței guvernamentale lansat oficial la 20 septembrie 2011 de Brazilia și SUA împreună cu Africa de Sud, Filipine, Indonezia, Mexic, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Norvegia. Ioana Avădani a menționat că în cazul României, implementarea transparenței vine pe filiera luptei împotriva corupției, dar și a factorilor care mențin o barieră vizibilă între societate și autorități. Faptul că furnizorii de date deschise, adică autoritățile centrale și locale, au secretomania în sânge iar consumatorii, cetățenii, sunt demotivați civic și lipsiți de cunoștințe, denotă o realitate gravă în România pe care implementarea proiectului ,,Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă’’ speră să o repare.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
