Un monument istoric protejat prin lege zace într-o cârciumă din Mamaia!
Mamaia este una dintre cele mai norocoase stațiuni din România, găzduind foarte multe opere de artă, unele din perioada interbelică, altele de la mijloc de secol XX. Spiritul unor sculptori ca Ion Jalea, Oscar Han, Cornel Medrea, Mac Constantinescu sau Constantin Baraschi încă există prin operele acestora în stațiunea de la malul mării.
Sculpturile au fost dezvelite în Mamaia prin anii `60, când nu prea se construise prea mult în stațiunea constănțeană. Ironia sorții face ca aceste opere de artă de for public, devenite monumente istorice, să dispară odată cu dezvoltarea stațiunii. Cu cât se construiește mai mult, cu atât se degradează sau dispar operele de artă. Motivul acestor pierderi valoroase pentru cultura română, și pentru cea constănțeană în particular, nu este cunoscut de nimeni, nu este asumat de nici un reprezentant al instituțiilor de cultură, iar misterul se simte prezent în declarațiile acestora.
În ediția anterioară v-am prezentat povestea dispariției statuii „Bustul lui Ovidiu“, din fața hotelului Ovidiu din Mamaia, punând pe tapet cronologia evenimentelor, cât și declarațiile oamenilor ce ar fi trebuit să se ocupe de operele de artă în acea perioadă. Mai mult, am prezentat și câteva variante ce ar fi putut să ne ofere cheia rezolvării acestei probleme cu iz penal, îngropată de aproape un deceniu.
În acest număr vom continua să vorbim despre statutul operelor de artă de for public care, peste noapte, s-au transformat în monumente „private“, dar și despre alte cinci statui dispărute, despre care, din nou, nimeni nu știe nimic.
Cum a ajuns statuia „În Soare“ pe terasa hotelului Dacia Sud?
Una dintre cele mai hilare situații ce include monumentele istorice din stațiunea Mamaia o putem observa în incinta hotelului Dacia Sud. Dacă ne trece prin cap să poposim pe terasa acestui hotel, vom putea admira statuia „În Soare“, realizată de sculptorul Cornel Medrea în anul 1962. Această operă de artă de for public este clasată drept monument istoric de categoria B și se regăsește pe lista monumentelor istorice din Monitorul Oficial al României. După ti-tulatura pe care o poartă, operă de artă de for public, această lucrare ar fi trebuit să fie vizibilă trecătorilor, indiferent dacă aceștia hotărăsc să se oprească la terasa hotelului Dacia Sud, sau nu. Și așa s-a întâmplat o bună bucată de vreme. Doar că, la un moment dat, hotelierii au extins construcția pe care o dețineau, iar primăria a început să treacă terenuri din public în privat. Însă, în cazul terasei din fața hotelului Dacia Sud, se pare că primăria a făcut abstracție de existența unei opere de artă de for public devenită monument istoric și a închis ochii, odată cu închiderea statuii în interiorul terasei de la Dacia Sud.
Laura Tudosie, consultant arhitectură în cadrul Direcției Județene de Cultură din Constanța, ne-a declarat: „Nimeni nu ne-a întrebat și pe noi despre această problemă. Acelea erau altă dată locuri publice, iar când s-au construit terase, noi nu am fost întrebați. Aici pur și simplu problema a fost neglijată. Aceste statui sunt în patrimoniul primăriei Constanța. Această statuie este pe lista monumentelor istorice grupa B, de for public din 1992. Și noi ar fi trebuit să ne ocupăm de această problemă, să facem solicitări, dar nu avem timp. Suntem doar 5 angajați. Este adevărat că nu este în regulă, dar nu facem față la toate acțiunile distructive din acest oraș.“
STATUI DE ZECI DE MII DE EURO FURATE DIN MAMAIA!
Deși sunt dispărute de peste un deceniu, operele de artă încă apar în Lista Monumentelor Istorice din România!
 |
Statuia „Bustul lui Ovidiu“ nu este singura operă de artă dispărută din stațiunea Mamaia, care încă apare printre monumentele istorice din Monitorul Oficial al României. Alături de această sculptură se mai găsesc următoarele lucrări:
-„Fecioara cu mărul“
-bronz, autor Ion Jalea, 1943, aflată în fața Hotelului Cazino
-„Nou născut“
-bronz, autor Oscar Han, 1958, aflată în fața Hotelului Rex
-„Jucătoarea de tenis“
-autor Mac Constantinescu, 1961, aflată în fața Hotelului Tomis
-„Fata cu căprioara“
-bronz, autor Constantin Baraschi, 1961, aflată în fața Cinema Albatros
-„Primăvara“
-bronz, autor Cornel Medrea, 1964, aflată în fața Hotelului Ovidiu
Grup statuar „Nou născut“, operă de Oscar Han din anul 1958,
ce se afla în fața Hotelului Rex din Mamaia
Pe marginea acestui subiect, am stat de vorbă cu Laura Tudosie, consultant arhitectură în cadrul Direcției Județene de Cultură din Constanța, care ne-a declarat: „De grija acestor statui ar trebui să se ocupe direcția de servicii publice a primăriei. Sunt mai multe statui dispărute din 2003, din bronz. S-au furat ca să le topească cred, că erau mai valoroase. Nu s-au mai găsit vreo 4-5. Nu li s-a dat de urmă până acum, dar ele încă apar pe lista monumentelor istorice, fiindcă nu am putut face acte de declasificare.“
Ipoteza Laurei Tudosie, conform căreia statuile s-au furat pentru a fi topite, ne-a ridicat mari semne de întrebare. Oare o statuie din bronz, ancorată foarte bine în soclu, poate fi furată de oricine dorește să facă câțiva lei din vânzarea fierului vechi? Pentru a afla mai multe informații tehnice despre statuile dispărute din Mamaia și despre modalitatea prin care aceste statui „s-au făcut“ nevăzute, am stat de vorbă telefonic cu Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța. Aceasta a declarat că nu știe nimic legat de această problemă, însă nu crede că statuile au fost furate de cunoscătorii de artă, pentru a fi vândute sau puse în colecții particulare. „Sinceră să fiu, nu știu nimic legat de această problemă. Ce să facă cineva cu o statuie mare de Oscar Han (statuia „Nou născut“ (bronz) – autor Oscar Han – 1958, aflată în fața Hotelului Rex, n.red.)? Doar să și-o pună într-o curte. Legea îți interzice să o cărăbănești și să o pui undeva în interior. Știu că atunci când s-au privatizat terenurile, o statuie de Medrea era vândută într-o grădină interioară privată. Mă îndoiesc că cineva știe cine a fost Oscar Han. El a fost un sculptor foarte important, a făcut parte din „Grupul celor patru“, alături de pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Di-mitrescu și Francisc Șirato. La vremea respectivă era foarte cunoscut. Dar nu cred că cineva își mai amintește de acești sculptori, foarte puțini își amintesc poate de Ion Jalea. Lumea este foarte puțin informată. Dar sculptura se cumpără puțin. Cantitatea de bronz este impresionantă, într-adevăr. În ceea ce privește modalitatea furtului, cineva poate să vină cu o macara și să nu fie văzut. Și chiar dacă este văzut, poate să spună că o mută de acolo.“
Întrebată fiind dacă cunoaște valoarea lucrărilor dispărute, Doina Păuleanu a adăugat că „pe vremea aceea, în anii `60, când un salariu era de 1000 de lei, acești sculptori luau undeva la 100.000 de lei pe o lucrare de for“. Un preț destul de mare pe vremea aceea. Și cum știm că o-perele de artă devin mai valoroase odată cu trecerea timpului, realizăm că astăzi acele bronzuri dispărute valorează foarte mult și că nu ar trebui să se întâmple să fie duse la fier vechi.
Am abordat cu Doina Păuleanu și contradicția dintre Lista Monumentelor Istorice din Monitorul Oficial și realitatea de astăzi: „Se poate ca nimeni să nu se fi dus acolo să verifice dacă statuile mai sunt atunci când s-a făcut lista monumentelor istorice. Să știți că declasarea este foarte greoaie. Trebuie multe hârtii cu motivații serioase pentru a face o declasare. Eu nu mă ocup de sculptura de exterior. Dar este păcat că dispar. Nu mai avem bani să mai facem alte statui.“
După cum ați putut observa din declarația directorului Muzeului de Artă din Constanța, sculpturile dispărute, rea-lizate din bronz, sunt foarte valoroase, dar în același timp și foarte grele. După estimările unor specialiști, aceste statui dispărute din Mamaia aveau o greutate în jurul a 100 de kilograme, unele dintre ele ajungând chiar la jumătate de tonă. În aceste condiții, declarațiile Doinei Păuleanu și ale Laurei Tudosie conturează următorul scenariu:
Doi, trei, cinci sau chiar 10 oameni în căutare de fier vechi, care nu au nici o treabă cu operele de artă și nu știu să aprecieze valoarea unor lucrări realizate de sculptori celebri (Ion Jalea, Oscar Han, Cornel Medrea etc), vin în Mamaia cu o macara, fără să fie văzuți de nimeni, înfig utilajul greu în fața Hotelului Rex, de patru stele, se chinuie ore întregi să smulgă statuia lui Oscar Han, ce cântărește câteva sute de kilograme, o așază frumușel într-un camion și o transportă la cel mai apropiat centru de colectare a fierului vechi. De aici își împart banii între ei și pleacă la cea mai apropiată cârciumă, unde se delectează cu o vodkă și se amuză de lipsa de reacție a autorităților publice constănțene.
Credeți că se poate întâmpla așa ceva? Dar cum contrariul nu poate fi probat, acest scenariu rămâne cel mai credibil și, din păcate, susținut de vocile importante ale culturii constănțene.
Cine trebuie să pună în valoare bogăția culturală a stațiunii Mamaia?
Chiar dacă multe din operele de artă din Mamaia au dispărut în condiții necunoscute, totuși stațiunea constănțeană deține încă o salbă de statui ce străjuiesc hotelurile de pe litoral. Dintre acestea, putem
enumera:
-„Joc Sportiv“
-Hotel Bavaria Blu, autor Ada Medrea, 1967
-„Maternitate“
-Hotel Select, autor Cornel Medrea, 1963
-„Sirena și Delfinul“
-Hotel Doina, autor Cornel Medrea, 1961
-„Nufărul“
-Hotel Sulina, autor Cornel Medrea, 1962
-„Pe valuri“
-Hotel Iaki, autor
Constantin Baraschi, 1963
l„Foca“
-Hotel Rex, autor
Vasile Falti Vasiliu, 1963
-„Canotaj“
-Hotel Tomis, autor Gavril Covalschi, 1962
„Muzica Mării“, sculptura Olgăi Porumbaru,
o operă de artă ascunsă în spatele unei clădiri în construcție de pe promenada din Mamaia
Roase de timp și uitate de autorități, statuile arată jalnic și așteaptă parcă să fie înlocuite de alte construcții. Majoritatea dintre ele sunt monumente istorice, însă nu au nici măcar o plăcuță de identificare, unde poți vedea anul și artistul care a realizat opera. Nu mai vorbim de cosmetizarea zonelor din jurul acestor opere de artă, sau de amenajarea unor spații care să le scoată în evidență valoarea și să poată fi admirate de turiști. Unele sunt ascunse în spatele unor clădiri în construcție, înconjurate de moloz și praf, iar altele zac la umbra tufișurilor lăsate să crească în voie.
În acest timp, autoritățile ce ar trebui să se îngrijească de aceste monumente istorice sunt lipsite de interes și nu fac nimic în această privință. Mai mult, instituțiile aruncă vina una în curtea celeilalte, în timp ce aceste opere de artă sunt distruse pe zi ce trece.
Acestea fiind spuse, vă invităm să vă formați propria opinie pe marginea situațiilor prezentate (ancheta referitoare la misterul furtului statuii „Bustul lui Ovidiu“ poate fi citită pe http://www.info-sud-est.ro).
În edițiile viitoare vom reveni cu punctele de vedere ale Poliției de Patrimoniu, Primăriei Constanța (direcția servicii publice), Ministerului Culturii și a reprezentanților Comisiilor de Cultură din Parlamentul României.
În temeiul Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, reprezentanții instituțiilor enumerate mai sus sunt obligați să ne răspundă în termen de maximum 30 de zile. Sperăm ca măcar ei să aibă un răspuns!
Statuia din incinta Hotelului Iaki, un exemplu de conservare a operelor de artă
Singura operă de artă din stațiunea Mamaia care este neatinsă de trecerea anilor este statuia „Pe Valuri“, ce se află în incinta Hotelului Iaki. Monument istoric de categoria B, sculptura lui Constantin Baraschi din anul 1963 poate fi admirată chiar din promenadă. Aceasta este așezată pe un soclu, în centrul unei minipiscine amenajate, iar plăcuța de identificare din metal dezvăluie cu exactitate date despre operă.
Acesta este un exemplu care ne arată că „se poate“. Nu sunt necesare investiții grandioase sau proiecte europene pentru a putea păstra în bune condiții niște monumente istorice. Este necesar doar un strop de atenție și puțină implicare pentru conservarea unor moșteniri lăsate de marii sculptori români, care în trecut făceau cinste acestei țări prin parti-ciparea la expoziții internaționale, cum ar fi cele de la New York, Paris, Veneția, Haga, Anvers sau Amsterdam.
Cine a fost Ion Jalea?
Ion Jalea este unul dintre cei mai reprezentativi sculptori români ai secolului XX, fiind membru titular al Academiei Române. Născut în anul 1887 în localitatea Casimcea, județul Tulcea, Ion Jalea a participat la Primul Război Mondial, unde și-a pierdut mâna stângă în luptă. Toată viața a fost nevoit să sculpteze doar cu o singură mână, acest impediment neîmpedicându-l să realizeze opere de artă ce mai târziu au intrat pe lista monumentelor istorice românești. Ion Jalea a absolvit Școala de Arte și Meserii din București, desăvârșindu-și formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) și, în același an, titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a fost președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Printre lucrările lui Ion Jalea putem enumera: Statuia lui Spiru Haret din București, Statuia lui George Enescu din fața Operei Naționale din București, Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, Bustul lui Miguel de Cervantes din Piața Spania din București, Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân din Tulcea, Statuia Luptei lui Hercule cu Centaurul din Parcul Herăstrău (București), statuia Carmen Sylva de pe faleza Cazinoului din Constanța.
Cine a fost Oscar Han?
„Grupul celor patru“:
Oscar Han, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza şi Franscisc Şirato
Născut în 1891, Oscar Han a fost unul dintre cei mai mari sculptori români. A fost membru al „Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. Elevul lui Dimitrie Paciurea, Oscar Han a fost sculptorul preferat al Casei Regale, fiind distins pentru activitatea sa cu meritul de maestru emerit al artelor. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română. A participat la Saloanele Oficiale din București, a expus la diferite expoziții de artă românească din străinătate, ca și la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam sau Barcelona. În anul 1972, sculptorul Oscar Han a primit ordinal „Steaua Republicii Socia-liste România“, clasa I. Oscar Han este autorul statuii „Bustul lui Mihai Eminescu“, dezvelit în anul 1934 pe faleza Cazinoului din Constanța. Această operă ce îl întruchipează pe marele poet național este un simbol pentru orașul-port la Marea Neagră. Printre lucrările lui Oscar Han putem enumera: Bustul lui Mihai Eminescu de la mănăstirea Putna, Statuia regelui Carol I din curtea castelului Peleș (Sinaia), Bustul lui I. G. Duca din Sibiu, Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București, Statuia lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamț, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, și multe altele.
Cine a fost Cornel Medrea?
Cornel Medrea, autorul lucrării „În Soare“, s-a născut în anul 1888 și a fost sculptor și profesor de sculptură român, membru cores-pondent al Academiei Române. Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor „Tinerimea artistică“, „Arta română“ etc. Expune la Bie-nala din Veneția (în anii 1928, 1938, 1956 și 1958) și la multe alte manifestări artistice din străinătate. Următoarele distincții l-au făcut pe Cornel Medrea să intre în rândul celor mai bine cotați sculptori români: -Diploma de Onoare la Expoziția Internațională de la Barcelona (1929)
-Marele Premiu la Expoziția Internațională de la Paris (1937), pentru relieful „Dragoș și Zimbrul”
-Premiul internațional la Expoziția internațională de la New York (1939), pentru relieful „Cultura”
-Premiul de Stat (1956)
-Titlul de Artist al Poporului (1957)
Cine a fost Mac Constantinescu?
Mac Constantinescu este pseudonimul artistic al lui Mihail Filip, care a fost unul dintre cei mai talentați sculptori și graficieni români. A urmat cursurile Școlii de Arte Frumoase din București, apoi pe cele ale École des Beaux-Arts și École du Louvre din Paris. A continuat cursul de istoria artelor la Sorbona și lucrări practice la manufacturile de porțelan din Sèvres. A lucrat în special sculptură, dar s-a ocupat și de arte decorative, costum și decoruri pentru spectacole de balet. A fost profesor la Facultatea de Belle Arte și la cea de Arhitectură din București. S-a remarcat la New York, în anul 1939, la Expoziția universală, când și-a expus lucrările la una dintre cele mai prestigioase galerii de artă din lume. Mac Constantinescu a fost unul din sculptorii care au executat lucrările ce decorează Arcul de Triumf din București. A realizat, în 1937, cele două panouri laterale care decorau Palatul Ministerului de Externe, cunoscut în prezent ca Palatul Victoria. Cele două compoziții erau lucrate în marmură de Carrara. Tot el a fost cel care a realizat Mozaicul mural Geneze de pe fațada Casei de Cultură din Mangalia (1959-1962), alături de maestrul Jules Perahim. Pentru a fina-liza mozaicul cu o suprafață de 300 mp, au fost aplicate 3.150.000 de piese ceramice colorate, pătrate, cu latura 2×2 cm.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
