În județul Tulcea, la nivelul alegerilor locale din anul 2012, existau pe listele electorale 209.170 persoane cu drept de vot, de trei ori mai puține decât în județul vecin Constanța. Diferențele dintre cele două județe în ceea ce privește populația cu drept de vot și repartiția ei în zonele urbane și rurale sunt multe.
În județul Constanța persoanele cu drept de vot sunt distribuite în felul următor: 43% în municipiul reşedinţă, 29% în orașe și 28% în mediul rural al județului. În ceea ce privește judeţul Tulcea configurația votanților este total diferită: din totalul de 209.170 votanți ai județului, 50% vin din mediul rural, din cele 46 de comune (104.417 votanți), 38% din municipiul Tulcea (78.467 votanți) și doar 12% din cele patru orașe ale județului (26.300 votanți).
Astfel putem cataloga Tulcea ca fiind un județ slab urbanizat, cel puțin în comparație cu vecinul de la sud, Constanța. Astfel, în economia alegerilor locale, voturile ce pleacă din orașele tulcene nu cântăresc foarte mult într-o viitoare configurație a consiliului județean, așa cum se întâmplă în Constanța, acolo unde acesta se configurează în proporție de 29% pe baza votului din mediul urban, fără a socoti și municipiul reședință de județ.
Astfel, cele patru orașe tulcene însumează, în 2012, doar 26.300 de votanți (faţă de 182.476 în oraşele constănţene), fără ca nici unul dintre ele să depășească granița de 10.000 de oameni cu drept de vot.
TOP DUPĂ NUMĂRUL APROXIMATIV DE VOTANȚI
1. Măcin – 9.800
2. Babadag – 8.200
3. Isaccea – 4.300
4. Sulina – 4.000
În ceea ce privește prezența la vot, orașele tulcene nu se deosebesc de cele ale județului Constanța și se încadrează în următorul tipar: în comunitățile mici, prezența la urne este mai ridicată.
Astfel, vom vedea că acest clasament este răsturnat față de cel ce ne arată numărul de votanți din fiecare oraș.
Astfel, calculând prezența medie la vot în cele 5 scrutine, începând cu 1996 și până în 2012, Sulina, orașul cu cea mai mică populație cu drept de vot înregistrează cea mai mare medie a prezenței, în timp ce Măcin, orașul tulcean cu cei mai mulți votanți, înregistrează cea mai mică prezență. De remarcat este că diferența este extrem de mare dacă vorbim de prezență la vot: nu mai puțin de 14 procente.
TOP DUPĂ MEDIA PREZENȚEI LA VOT
1. Sulina – 64.41%
2. Isaccea – 59.57%
3. Babadag – 52.80%
4. Măcin – 50.78%
Un alt indicator electoral pentru orașele județului Tulcea poate fi cea mai mare prezență la vot într-un scrutin electoral.
Astfel, vom observa că orașele tulcene au obținut cele mai mari prezențe la vot după cum urmează:
TOP DUPĂ CEA MAI MARE PREZENȚĂ LA VOT
1. Sulina – 70.10% – 2004
2. Isaccea – 64.76% – 2012
3. Babadag – 59.25% – 1996
4. Măcin – 58.38% – 1996
În acest moment, configurația politică în orașele tulcene este următoarea: 3 primării deținute de PNL – Babadag, Sulina și Măcin, și una de PSD – Isaccea.
Un alt aspect foarte important este acela că balanța de putere la nivelul orașelor nu s-a reflectat niciodată în configurația politică a Consiliului Județean Tulcea.
Spre exemplu, în anul 1996, când PDSR câștiga 6 mandate, CDR – 6 și Partidul Socialist al Muncii – 4, singura formațiune ce deținea o primărie de oraș din Tulcea era Partidul Socialist al Muncii, celelalte orașe fiind câștigate de Partidul Liberal, Partidul Republican și Partidul România Mare.
În anul 2000, balanța a fost echilibrată în ceea ce privește orașele, PDSR și PD reușind să se impună în câte două orașe fiecare, deși PDSR reușise să obțină 12 mandate în Consiliul Județean Tulcea iar PD doar 4.
În 2004, PSD, cu 11 mandate la nivel județean reușea să se impună și în orașele tulcene și să adjudece trei dintre ele, PD cu 7 mandate nereușind nici o victorie la nivel urban. Al patrulea oraș era câștigat de PUR.
În 2008, PDL cu 15 mandate și PSD cu 10 își împărțeau orașele tulcene, două cu două, urmând ca în 2012, deși valul USL câștiga 16 mandate în Consiliul Județean Tulcea, două orașe tulcene erau câștigate de PDL, unul de PNL (fără ca alianța să funcționeze) și doar unul de reprezentantul USL, venit din partea PSD.
Situația politică în orașele tulcene și istoricul scrutinelor locale 1996-2012
MĂCIN
Măcin este cel mai mare oraș al Tulcei, în afara municipiului reședință de județ, cu aproximativ 9.800 de votanți pe listele electorale.
Așezat pe malul Dunării, nod de trafic între județul Tulcea și Galați, prin bacul de la Smârdan, Măcinul nu s-a dezvoltat în raport cu potențialul existent. Activitatea industrială existentă înainte de 1990 şi-a încetat în cea mai mare parte activitatea iar oraşul a devenit o localitate cu puţine oportunităţi economice, altele decât cele strict locale.
Acest lucru s-a văzut și în opțiunile de vot ale locuitorilor din Măcin, neexistând nici un primar, în istoria democratică a orașului de după 1989, care să lege două mandate în fruntea primăriei.
Astfel, în anul 1996, primăria era câștigată de Ion Simion, din partea Partidului Socialist al Muncii, cu un scor de 68.68% și 3.391 voturi.
În 2000 câștiga Sorin Mureșeanu, din partea PD, cu 60.23% și 2.433 voturi, iar în 2004 Ionel Mandra, din partea PUR, cu 65.65% și 2.539 voturi.
A urmat scrutinul din 2008, atunci când în fruntea primăriei a urcat, din partea PSD, Andone Ichim, cu 52.28% și 2.392 voturi și, în fine, în 2012, Nicolae Topoleanu, din partea PDL, cu 46.32% și 2.233 voturi.
De remarcat este faptul că nici un partid politic nu a reușit să păstreze Măcinul două mandate consecutive, alternanța la putere necunoscând nici o breșă din 1996 și până astăzi. Conform algoritmului, este de așteptat ca un nou primar, dintr-un alt partid decât PNL (actualul primar a câștigat din partea PDL, astăzi formațiune în cadrul PNL), să câștige primăria Măcin.
Media prezenței la urne în Măcin este de 50.78%, iar cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în anul 1996 – 58.38%.
BABADAG
Nici la Babadag lucrurile nu stau foarte diferit. În afara celor două mandate consecutive câștigate din partea PSD de Ioan Dardac – în 2004, cu un procentaj de 70.18% și 2.823 voturi și în 2008, cu un scor de 50.46% și 1.694 voturi, nu a existat o linie clară în opțiunile de vot a băbăienilor.
În anul 1996, Ioan Vascanici devenea primarul Babadagului, din partea Partidului Liberal, obținând un procentaj de 54.98% și 2.078 voturi. A urmat mandatul câștigat în 2000 de Nicolai Gemănaru, din partea PDSR, cu un scor de 52.96% și 1.839, ultimul scrutin din 2012 avându-l câștigător pe Georgian Caraman, tânărul din partea PNL, care a câștigat greu, cu un procentaj de doar 29.31% și 1.284 voturi.
De remarcat este faptul că primăria Babadag a fost mereu câștigată cu scoruri mici și cu un număr de votanți comparabil cu cele din comunele medii ale județului Constanța. Probabil o atitudine de blam și de dezamăgire a băbăienilor în raport cu administrațiile succesive din Babadag, care nu au reușit să redea orașului fața pe care o merită. De asemenea, o explicaţie ar fi şi eşecurile majore de a găsi o strategie economică de succes pentru oraş, Babadagului lipsindu-i segmentele dinamice care să ofere şanse pe piaţa muncii. Din cauza infrastructurii urbane deficitare, deşi dispune de resurse geografice şi istoric- culturale serioase, Babadagul nu a reuşit să se impună nici ca un punct turistic major deşi acest lucru ar, poate, o soluţie de viitor.
Babadag are 8.200 de votanți pe listele electorale, are o medie de prezență la vot de 52.80%, iar cea mai mare ieșire la urne s-a înregistrat în anul 1996 – 59.25%.
ISACCEA
Orașul Isaccea este legat de numele lui Ilie Petre, primarul care a rezistat la frâiele urbei din 1996 și până în 2012. În 1996 a fost singurul reprezentant la Partidului Republican câștigător în vreo primărie tulceană, cu un procentaj de 59.70% și 1.267 de voturi. În anul 2000 a câștigat din partea Partidului Democrat, cu 56.42% și 1.427 voturi, în anul 2004 a câștigat din partea PSD cu 51.68% și 1.180 voturi iar în anul 2008 din partea PDL, cu 61.46% și 1.614 voturi.
Deși a avut patru mandate în fruntea primăriei Isaccea, Ilie Petre a fost ales de fiecare dată din partea altui partid. În comparație cu trăsătura electoratului tulcean din mediul rural de a sancționa prin vot traseismul politic, pe care l-am abordat în articolul „Cei mai puternici primari din tulcea rurală în ultimii 20 de ani“, iată că Isaccea se remarcă printr-un electorat care nu este atașat de un anumit partid politic și nu sancționează traseismul politic. Captivitatea electoratului din Isaccea faţă de un edil care a reprezentat în fiecare mandat o altă formaţiune politică poate fi explicată şi prin starea economică debilă prezentă după 1990 şi accentuată în ultimele două decenii, oraşul fiind ocolit de investiţii majore şi de deschiderea de afaceri importante.
În anul 2012, Ilie Petre a fost învins de Anastase Moraru, candidatul USL (PSD), cu un scor de 53,17% și 1.439 voturi.
Isaccea are 4.300 de votanți, o medie a prezenței la vot de 59.57% și o prezență maximă de 64.76%, înregistrată în anul 2012.
SULINA
Sulina era cunoscut în perioada interbelică drept cel mai cosmopolit oraș al României. Prezența Comisiei Europene a Dunării în micuța urbe de la vărsarea fluviului în Marea Neagră a făcut ca la Sulina să își deschidă misiuni diplomatice cele mai multe consulate străine din întreaga țară.
Lucrurile au evoluat într-un sens negativ pentru înfloritorul oraș-port dunărean. Strălucirea dintre cele două războaie mondiale s-a pierdut repede, iar astăzi Sulina se remarcă prin faptul că este singurul oraș tulcean a cărui populație cu drept de vot a scăzut (în anul 1996 existau 4.050 de votanți pe listele electorale, în anul 2012 existau doar 3.905). Cu o populație îmbătrânită, conservatoare, în continuă scădere, la fel cum se întâmplă în toate comunitățile deltaice, Sulina confirmă regula și își păstrează primarul în funcție de 20 de ani, chiar dacă rezultatele acestuia administrative nu au fost notabile de-a lungul timpului.
Un primar de patru mandate care câștigă alegerile neîntrerupt din anul 2000, cu un trecut social-democrat și un prezent la dreapta eșichierului politic, Aurel Dimitriu reușește să rămână în fruntea orașului tulcean din Delta Dunării cu o medie de oameni ce îl votează care nu depășește 1.500 de suflete.
Începând cu alegerile din anul 1996, două nume au apărut mereu pe lista de candidați pentru primăria Sulina.
Dacă în anul 1996, Victor Andrei reușea să îl învingă pe Aurel Dimitriu, obținând din partea PRM un scor de 56.67% și 1.447 voturi, următoarele patru mandate au fost câștigate de cel din urmă.
Aurel Dimitriu a reușit să îl învingă pe Victor Andrei în 2000, din partea PDSR, cu 56.26% și 1.455 voturi, în 2004, din partea PSD, cu 51.26% și 1.423 voturi, și în 2008, din partea PDL, cu 63.30% și 1.482 voturi.
Tot Aurel Dimitriu a păstrat funcția și în 2012, atunci când a câștigat din partea PDL cu un scor de 42.02% și 956 voturi.
Sulina este un oraș cu 4.000 de votanți, cu o prezență medie la vot de 64.41%, înregistrând cea mai mare prezență în anul 2004 – 70.10%.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
