Asociaţia Aeroporturilor din România a oferit datele finale ale anului 2018 pe terminalele celor 16 instituţii civile de care dispune ţara. Primele trei locuri sunt deţinute de aeroportul Otopeni (13,8 milioane pasageri anul trecut), de aeroportul din Cluj Napoca (2,8 milioane pasageri) şi de cel din Timişoara (cu 1,5 milioane pasageri, în scădere faţă de 2017). Împreună, cele trei aeroporturi însumează 83% din totalul pasagerilor din România, adică aproximativ 18 milioane.
Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” din Constanţa se află pe un ridicol loc 10 (dintr-un total de 16), cu abia 129.000 de pasageri. O dovadă în plus a nivelului ridicat al moştenirii lăsate de administraţia din ultimele două decenii.
Cifra de la Constanţa este ridicolă faţă de cea semnalată pe aeroporturi din oraşe mai mici şi lipsite de infrastructură turistică. La Craiova, pe un aeroport modernizat, au fost înregistraţi anul trecut aproape 500.ooo de pasageri, pe aeroportul din Bacău (un oraş cu jumătate din populaţia Constanţei) au fost 450.000 de pasageri în vreme ce pe cel din Suceava (un oraş cu 100.000 de locuitori) s-au înregistrat 350.000 de plătitori de curse aeriene.
Craiova se află, ca şi Constanţa, la aceeaşi distanţă de Bucureşti (aproximativ 200 km) dar nu este un centru turistic. În schimb, de o bună perioadă de timp, oraşul a devenit unul dintre cele mai dinamice centre industriale şi de afaceri ale României, inclusiv prin masiva investiţie a americanilor de la Ford.
Aeroportul din Constanţa nu va rămâne pe locul 10 din cele 16 pentru că, de anul viitor, vechiul aeroport bucureştean Băneasa va reintra în circuit, el fiind acum în perioada de modernizare a infrastructurii. Anul trecut, pe Băneasa au sosit abia 5.700 de pasageri dar numărul lor este, în mod normal, de peste 1 milion. Este de presupus că această poartă de intrare în Constanţa va fi depăşită în scurt timp şi de alte oraşe şi regiuni dinamice, aflate acum în urmă, ca număr de pasageri în 2018. De pildă, aeroporturile din Tg. Mureş (cu 64.000 de pasageri) şi Arad (cu 11.000 pasageri, dar aflat în plin proces de modernizare).
Cea mai slabă circulaţie pe un aeroport civil din România, pe parcursul anului 2018, s-a consemnat tot pe un aeroport dobrogean, cel din Tulcea, cu doar 158 de pasageri.
Lipsa oricărei infrastructuri turistice, alta decât blocurile de apartamente de închiriat şi hoteluri vechi de şase decenii, decăderea financiară şi industrială a Constanţei se reflectă nu doar în scăderea semnificativă a resurselor bugetare. De două ori mai puţin decât Cluj Napoca şi mai puţin decât Sibiu, de pildă. Ci este vorba, aici, despre o populaţie a urbei majoritar mai modestă financiar decât celelalte oraşe, lucru care are efecte în lanţ. Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” din Constanţa a fost, câteva decenii, a doua poartă aeriană a României. Astăzi, ca întregul oraş, el este moştenirea Republicii Radu Mazăre şi a lipsei de perspective şi soluţii. Un oraş care moare.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
