Raportul UE pe statul de drept critică starea presei din România, dar nu face recomandări, la finalul constatărilor în care enumeră probleme importante cu care se confruntă jurnaliștii din România, cum ar fi amenințările și hărțuirile, îngreunarea accesului la informații de interes public sau lipsa de transparență a finanțării partidelor politice. În raport se mai arată că ”televiziunea de stat e lipsită de credibilitate și de relevanță”, că utilizarea fondurilor publice de către partidele politice ”pentru a finanța mass-media și a le influența conținutul pe baza unor contracte secrete este extrem de îngrijorătoare”, dar și că publicul nu știe ”ce e știre și ce e reclamă”.
Raportul arată că ”nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește recomandarea din 2022 de consolidare a independenței editoriale a serviciilor publice de media”. Un proiect de lege din iunie 2021 de reformare a legii privind radiodifuziunea publică și companiile de radio continuă să fie discutat de legiuitor și nu au fost adoptate alte mecanisme pentru a asigura independența mass-mediei publice, se mai arată în document:
- ”După cum se menționează în Raportul privind statul de drept din 2022, sistemul de numire și demitere a Consiliului de administrație al serviciului public de radiodifuziune este în continuare supus influenței politice. Mass-media de stat, în special televiziunea publică, suferă de o lipsă de credibilitate și de relevanță pe piață. Chiar dacă jurnaliștii își pot face treaba într-un mod care poate fi considerat independent, ei nu sunt responsabili de decizia privind tipul de subiecte și conținut difuzat. Prin urmare, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării formulate în Raportul privind statul de drept din 2022”, arată documentul.
Raportul critică și finanțarea mass-media, în special a celei audiovizuale, de către partidele politice, arătând că este lipsită de transparență:
- ”În octombrie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție în care se afirmă că „libertatea și pluralismul mass-mediei trebuie să fie consolidate. În special, utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a le influența conținutul pe baza unor contracte secrete este extrem de îngrijorătoare”. Rezoluția cerea autorităților române ‘să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă cerințe legale de divulgare a contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media care implică transferul de fonduri publice către acestea din urmă’. MPM a raportat că unele instituții – inclusiv canale de televiziune – au primit bani de la partide politice importante în schimbul producerii sau publicării anumitor tipuri de materiale”, spun oficialii UE.
De asemenea, nu este întotdeauna posibil ca publicul să știe ce este o știre și ce este, de fapt, o reclamă, mai arată documentul:
- ”CNA nu poate interveni în astfel de cazuri, deoarece, deși poate monitoriza contractele radiodifuzorilor, nu poate interveni asupra liniei editoriale a acestora. Organizațiile societății civile au fost foarte critice cu privire la lipsa de transparență în această privință și au indicat că autoritățile refuză să furnizeze informații cu privire la aceste acorduri din considerente legate de protecția datelor. Potrivit CNA, noile prevederi ale Legii audiovizualului, care interzic sponsorizarea programelor de știri și a programelor de informare pe teme politice, răspund acestei preocupări”, mai arată raportul.
În document se reține faptul că nu s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informații în România și subliniază că protecția datelor cu caracter personal este invocată drept pretext pentru a refuza accesul jurnaliștilor la informații de interes public. Raportul amintește și de amenințările și hărțuirile jurnaliștilor care ”rămân o problemă”:
- ”Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violența împotriva jurnaliștilor rămâne o problemă. De la publicarea raportului 2022 privind statul de drept, a fost activată o nouă alertă în cadrul Platformei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a Consiliului Europei, care se referă la amenințările online împotriva jurnaliștilor. Platforma înregistrează 15 alerte active. În ceea ce privește cele două alerte la care se face referire în Raportul privind statul de drept din 2022, primul caz rămâne în curs de investigare, în timp ce al doilea caz a fost închis în noiembrie 2022, după ce instanța a constatat că acuzațiile erau nefondate. Utilizarea proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP) de către unii politicieni pentru a submina activitatea anumitor jurnaliști și rolul lor de observatori rămâne o problemă. Nu există o legislație anti-SLAPP în vigoare”.
Raportul UE vorbește și despre securitatea cibernetică și propagandă ori campaniile de dezinformare:
- ”În decembrie 2022, Parlamentul a adoptat o nouă lege privind securitatea cibernetică care, printre altele, poate fi invocată pentru a trata cazurile de propagandă sau de campanii de dezinformare. Ombudsmanul român a contestat legea în fața Curții Constituționale, argumentând că aceasta nu identifică în mod clar subiecții vizați de ea și însărcinează mai multe organisme, precum Serviciul Român de Informații (SRI), să asigure securitatea națională prin contracararea „campaniilor de propagandă sau de dezinformare”, nereușind însă să definească ce constituie astfel de campanii. Părțile interesate își exprimă îngrijorarea că acest lucru lasă loc unei interpretări largi și ar putea oferi organismelor, cum ar fi SRI, o largă libertate de apreciere în determinarea acțiunilor care intră în această categorie. Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea legii la 28 februarie 2023”, mai arată raportul care constată problemele referitoare la starea presei din România dar nu face recomandări pentru combaterea acestora.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
