Ultraj, corupție și mușcături. Lista eurocandidaților cu probleme penale și scandaluri publice

Opt candidați la Parlamentul European au la activ scandaluri care le pun integritatea la îndoială sau au fost investigați și judecați în dosare penale de corupție. Un candidat are o condamnare pentru ultraj, altul are un dosar penal de corupție activ. 

Informații esențiale 

• Dintre cei opt, useristul Vlad Voiculescu este singurul cu dosar penal în lucru în care a fost pus sub acuzare.
• Dumitru Șoșoacă este candidatul care are o condamnare pentru ultraj.
• Vezi în text ce scandaluri și dosare penale au avut candidații PSD și PNL

Cum și de ce am investigat averile și integritatea candidaților

Acest material face parte din seria Averile și Integritatea Eurocandidaților. Credem că e important să știi pe cine vei vota pe 9 iunie, de aceea Context.ro, Info Sud-Est și PressOne au analizat declarațiile de avere a 60 de candidați la alegerile de anul acesta. Ne-am uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile prin care au răspândit ură sau conspirații. România are alocate 33 locuri în Parlamentul European, astfel că politicienii analizați de noi au cele mai bune șanse să prindă un loc în noua legislatură. 

*anul acesta unele partide s-au coalizat și au propus o lista comună de candidați cum e cazul listelor propuse în comun de PSD și PNL,  partidele de dreapta din Alianța Dreapta Unită sau extremiștii de pe lista AUR.

Claudiu Manda (PSD – lista PSD-PNL): Achitat pentru folosirea influenței

Claudiu Manda este membru PSD de 26 de ani și președinte al filialei județene Dolj de peste 10 ani. A intrat în Parlamentul României în 2004 ca deputat, ulterior ca senator, până în 2019. De atunci reprezintă PSD în Parlamentul European.

Manda a fost acuzat de DNA și trimis în judecată, în aprilie 2021, după ce, în 2015, ar fi intervenit pe lângă directorul AJPIS Dolj pentru a opri executarea silită a 59 de beneficiari de ajutoare sociale dintr-o comună din Dolj. În schimb, aceștia ar fi urmat să voteze cu PSD.

La începutul lunii aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis definitiv încetarea procesului penal în care europarlamentarul PSD era acuzat de infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană cu funcţie de conducere, ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor.

În cea mai recentă declarație de avere, Manda menționează că deține bijuterii în valoare de 28.500 euro și două ceasuri cu o valoare de peste 13.300 euro. Europarlamentarul mai declară că în ultimul an a încasat un venit de 93.870 euro și are 75.042 euro adunați în conturi. Are credite bancare de 279.412 euro, o datorie de peste 12 mii euro la un membru al familiei, din 2013, despre care declară că e scadentă în anul 2114. De asemenea, s-a împrumutat anul trecut cu mai bine de 91 de mii de euro de la una dintre cele patru firme la care este acționar.

Înainte să se căsătorească cu actuala primăriță a Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, presa a relatat că Manda ar fi cumpărat un imobil cu finisaje de lux precum robineți din aur și clanțe cu cristale Swarovski, situat în centrul Craiovei. După cum reiese din ultima declarație de avere, europarlamentarul deține împreună cu soția, Lia Olguța Vasilescu, un teren de 364 mp și o casă de 332,7 mp. Mai are în proprietate și un autoturism Mercedes și un apartament de 76 mp în Belgia, cumpărat în 2019. Anul acesta, soția sa a moștenit trei terenuri de peste 3300 mp, o casă de 52 mp și două apartamente de 64-65 mp fiecare.

Vlad Voiculescu (USR-lista ADU), urmărit penal în mega dosarul achiziției de vaccinuri 

Vlad Voiculescu a fost ministru al Sănătății în două rânduri – în anul 2016, în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și între decembrie 2020 și aprilie 2021, în Guvernul format din PNL – USRPLUS – UDMR, condus de Florin Cîțu. Detalii, aici. Voiculescu, care inițial a făcut parte din formațiunea PLUS, condusă de Dacian Cioloș, a rămas în USR după ruptura Alianței și conduce filiala din București a partidului. 

În același timp, Vlad Voiculescu este membru fondator al Magicamp, „un refugiu distractiv și educativ pentru copiii cu afecțiuni oncologice”, potrivit descrierii Asociației. Mai are statutul de membru fondator în asociația Culturală Stepstones. Potrivit declarației de avere, Vlad Voiculescu nu deține terenuri, case sau mașini. Are aproximativ 33.000 de euro în conturi și un venit declarat pe anul trecut de 15.713 euro. 

Un aspect important de menționat în acest caz este că Vlad Voiculescu este singurul candidat care și-a trecut în declarația de avere banii cash. Mai precis, fostul ministru arată că, pe lângă banii din cont, mai are 9.000 de euro, 17.000 de lei și 2.000 de dolari. 

Cel de-al doilea mandat de ministru al Sănătății, în timpul pandemiei de coronavirus, a fost presărat atât de scandaluri politice, cât și de tragedii petrecute în sistemul sanitar, din care amintim incendiul de la spitalul Matei Balș, soldat cu 26 de morți (detalii, aici). 

Pandemia de coronavirus i-a adus inclusiv un dosar penal în care este urmărit penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru rolul lui în achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, alături de alți foști miniștri (Ioana Mihăilă, Andrei Baciu) și prim-ministrul din acea perioadă, Florin Cîțu. Context.ro a tratat pe larg acest subiect și a stat de vorbă cu Vlad Voiculescu despre acest dosar. Detalii, aici. 

„Am spus-o mereu: mi-as dori ca tot dosarul sa fie public și să poată orice om care știe să citească sa vada adevărul: vaccinurile despre care face vorbire procurorul au fost comandate de Gheorghiță (SRI-MAPN), Baciu și Cîțu (PNL) în februarie 2021. Eu am aflat în martie 2021, aproape o lună mai târziu și am reclamat lucrul ăsta în doua ședințe de guvern consecutive”, a declarat Vlad Voiculescu pentru jurnaliștii Context.ro. 

Vezi aici reacția completă a lui Vlad Voiculescu cu privire la dosarul DNA. 

Dumitru Silvestru Șoșoacă (independent) a agresat un polițist  

Șoșoacă a fost condamnat definitiv pentru ultraj la 180 de zile de „amendă-închisoare” și trebuie să plătească statului 18.000 de lei, în caz contrar, numărul zilelor de amendă neachitate se înlocuieşte cu zile de închisoare. A fost găsit vinovat pentru de agresarea unui polițist în decembrie 2021, în timpul unui conflict pe care Diana Șoșoacă l-a avut cu o echipă de jurnaliști de la Rai Uno. 

Jurnalista italiană Lucia Goracci a acuzat că a fost sechestrată, în timpul unui interviu, în biroul Dianei Șoșoacă și că soțul acesteia, Silvestru, a mușcat-o de mână. Ulterior a apărut poliția și au urmat îmbrânceli, notau la vremea respectivă jurnaliștii Libertatea.

De asemenea, Silvestru Șoșoacă mai are un dosar penal deschis în urma unei plângeri a senatoarei SOS pentru agresiune. În acest caz, a fost emis inițial un ordin de protecție provizoriu, ridicat ulterior de judecători. Diana Șoșoacă a susținut în fața jurnaliștilor că soțul său și-a lovit și fiica: „A lovit-o și pe fiica mea, e foarte speriată, vine și în fața blocului. M-a amenințat că va face în așa fel să mă închidă la un spital de nebuni. Dacă nu aș fi avut probe nu aș fi obținut emiterea unui ordin de protecție provizoriu”. 

Dumitru Șoșoacă neagă acuzațiile: „Mușcat de mâna?! Nici vb! Ea comisese ULTRAJ lovind un demnitar de stat, în propria lui casă. Iar ca să acopere această faptă, s-a inventat și instrumentat un alt dosar, tot de ultraj, al meu. Și ca să poată fugi la avion nearestata, agenta serviciilor secrete americane, Lucia Goracci, a aruncat ziariștilor români o perdea de fum, mușcătura respectivă, lucru care i-a reușit perfect.”

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Silvestru Șoșoacă pe acest subiect. 

Gheorghe Falcă (PNL, lista PSD-PNL) a scăpat de corupție în cazul  „Fabrica de zahăr”

Trimis în judecată în 2007 în dosarul „Fabrica de zahăr”, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu de procurorii DNA pentru vânzarea subevaluată a unui teren de 5 hectare din centrul Aradului, Falcă a fost achitat de trei instanțe. Decizia achitării a fost definitivă. 

A fost acuzat în 2017 de ANI de conflict de interese, pentru că ar fi semnat și aprobat, în calitate de primar al Aradului, zeci de certificate de urbanism, autorizații de construire, avize de oportunitate și autorizații de desființare pentru mai mulți beneficiari ale căror proiecte au fost realizate de firma Pro Arhitectura Arad, unde soția lui era asociată. ANI a sesizat Parchetul General, dar nu este clar cum s-a finalizat ancheta.

„Parchetul a verificat și avem rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Conform legii, firmele pot obține certificate de urbanism, autorizație de construire și planuri urbanistice zonale semnate de mine”, a declarat Gheorghe Falcă jurnaliștilor Context.ro cu privire la acest potențial conflict de interese.

Gheorghe Falcă este în prezent europarlamentar și vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost primar al municipiului Arad în perioada 2004-2019.

Europarlamentar din partea PNL din 2019, Gheorghe Falcă a strâns în conturi aproximativ 430.000 de euro. Mai are acțiuni și împrumuturi date în nume personal de aproximativ 54.000 de euro. 

Din funcția deținută în Parlamentul European, activitatea didactică ca lector la Universitatea Vasile Goldiș din Arad și Asociația Municipiilor din România, dar și din închirieri de imobile și dividende, Falcă a câștigat în 2023 aproximativ 163.000 de euro. Soția sa a avut un venit de aproximativ 79.000 de euro, ca director la o firmă de arhitectură, din închirieri de imobile și dividende.

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Gheorghe Falcă pe acest subiect. 

Dan Nica (PSD – lista PSD-PNL) a supraviețuit anchetelor Microsoft și EADS

Nica și-a început drumul în administrația publică în 1985, în cadrul Direcției de Telecomunicații Galați, instituție căreia i-a devenit și director în 1991. În timpul carierei sale de aproape 40 de ani, a fost implicat direct în unele dintre cele mai mari scandaluri politice din România de după revoluție.

Din 1996 până în în 2012, a îndeplinit patru mandate de deputat în Parlamentul României, întâi din partea Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), după care a Partidului Social Democrat, succesorul acestuia. A fost ministru al Comunicațiilor în guvernul lui Adrian Năstase (2000-2004), dar și în cel de-al doilea guvern al lui Victor Ponta (2012-2014).

În perioada 2008-2009 a fost viceprim-ministru, apoi ministru de Interne, dar a fost demis de către prim-ministrul Emil Boc, după ce a declarat în repetate rânduri că ar avea informații despre fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009. Revocarea sa din funcție s-a soldat cu destrămarea alianței dintre PSD și Partidul Democrat Liberal, care formau guvernul de coaliție la acea vreme.

El a fost vizat în două dosare penale, ambele pentru fapte de corupție. A fost unul dintre cei 10 miniștri vizați de DNA în dosarul Microsoft, o serie de anchete declanșate 2014 pentru presupuse fapte de corupție legate de licențe Microsoft pentru școli. El s-a numărat printre miniștrii cabinetului Năstase urmăriți de DNA pentru încheierea fără licitație a unui contract care a produs un prejudiciu de peste 26 de milioane de dolari statului, însă toți au scăpat în 2018 prin prescrierea faptelor.

Tot în 2018, Dan Nica a scăpat de un alt dosar de corupție în care era vizat, de data aceasta pentru fapte care ar fi fost comise în perioada 2008-2009, când era ministru la Interne. Dosarul EADS, care viza condițiile în care au fost subcontractate o parte din serviciile pentru un contract de 750 de milioane de dolari pentru securizarea frontierelor României, a fost clasat din lipsă de probe.

Numele lui Dan Nica a apărut și în alt caz de corupție, cercetat în Suedia începând din 2012. Thomas Lundin, fost manager al subsidiarei românești a gigantului suedez L.M. Ericsson, a afirmat că i-a plătit lui Dan Nica sume importante de bani pentru a proteja interesele companiei la începutul anilor 2000.

Nici mandatul de europarlamentar al lui Dan Nica nu a fost lipsit de controverse. El a intrat în atenția presei în 2018, când a afirmat în mod fals în plenul Parlamentului European că rata achitărilor în dosarele de corupție trimise în judecată de DNA este de 98% – rata reală a achitărilor la acea vreme era de aproximativ 10%.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Dan Nica și soția sa, Mihaela Nica, au încasat în ultimul an venituri de peste 170.000 de euro. Europarlamentarul a strâns peste 260.000 de euro în conturi, la care se adaugă acțiuni în valoare de peste 70.000 de euro la Goldman Sachs și ING, precum și împrumuturi acordate în valoare de 90.000 de euro, dar și obiecte de valoare (bijuterii, tablouri, timbre, ceasuri și icoane) de aproape 30.000 de euro. Nica a ținut să menționeze că nu-și asumă răspunderea pentru valoarea declarată a bunurilor, deoarece aceasta a fost obținută în urma unei evaluări personale, fără a avea cunoștințe de specialitate.

El mai deține și 22 de hectare de teren, un apartament și o casă, precum și trei autoturisme, două de marca BMW și un Audi.

Dan Motreanu (PNL – lista PSD-PNL) și corupția din campania electorală 2008 

Daniel Motreanu este membru al Parlamentului European din 2019. Și-a început cariera profesională ca profesor de istorie și educație civică în 1995, dar a fost și jurnalist vreme de un an. Este activ politic de la sfârșitul anilor ‘90 și a ocupat diverse funcții publice în ultimele două decenii, atât la nivel local cât și național. A fost ministru al Agriculturii în perioada 2006-2007.

Și-a câștigat mandatul de europarlamentar în timp ce era cercetat de DNA într-un dosar de spălare de bani. El a intrat în vizorul DNA în 2016, pentru fapte de corupție care ar fi avut loc în timpul campaniei electorale din 2008.

Motreanu și deputatul PNL George Scutaru au fost acuzați de luare de mită – cei doi ar fi primit în total 420.000 de euro, bani care au fost folosiți pentru finanțarea campaniilor electorale locale și generale ale PNL în 2008, conform procurorilor DNA. În final, ambii politicieni au fost achitați în 2019.

Conform ultimei sale declarații de avere, el deține o colecție de „monede românești din epoca modernă și contemporană”, precum și unele cărți și bijuterii. Obiectele au o valoare totală de 7.500 de euro și au fost achiziționate în perioada 1996-2015.

Motreanu a declarat venituri anuale de peste 200.000 de euro, precum și peste 300.000 de euro în conturi, iar până la începutul lunii aprilie, soția sa deținea acțiuni de 100.000 de euro în compania SC Unirea Press SRL. Deține un apartament de 155 mp și 1450 mp de terenuri.

Mircea Hava (PNL – lista PSD-PNL) și corupția din administrația locală 

Mircea Hava, edilul care a condus un sfert de veac primăria municipiului Alba Iulia și a avut un mandat de europarlamentar, a fost implicat în mai multe controverse, de la dosare penale până la amenzi primite pentru discriminare.

Deși în 2013 a fost scos de sub urmărire penală într-un dosar privind subvențiile publice pentru transportul pensionarilor, a urmat scandalul mașinii de lux cumpărate oficial pentru Serviciul de Poliție Locală al Municipiului Alba Iulia, dar care a ajuns la Mircea Hava, și care l-a costat un dosar penal. 

Un raport al Camerei de Conturi Alba din 2018 a stabilit că pentru mașina de serviciu, ajunsă în folosul lui Hava, s-au realizat deconturi ilegale pentru sute de litri de carburant, vignete și taxe de drum. Dosarul deschis de DNA a ajuns ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și a avut urmări doar pentru șoferul lui Hava, care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia în 2021.

Totodată, administrația locală a fost sancționată pentru discriminare de două ori , în timpul mandatelor sale de primar, cea mai  recentă, fiind în anul 2018 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis sancționarea administrației locale, condusă de Hava, pentru evacuarea unui număr mare de persoane dintr-un bloc ai căror rezidenți erau preponderent de etnie romă. Conform hotărârii CNCD, administrația locală nu ar fi asigurat alternative de locuire pentru aceștia, evacuarea fiind realizată în condiții de temperatură scăzută. Cu toate acestea, cele două instituții au câștigat, în final, procesul prin care au solicitat anularea sancţiunii.

Mircea Hava este la finalul primului său mandat de europarlamentar, cu un venit anual încasat de 151.200 de euro. La totalul veniturilor se adaugă și pensia anuală a acestuia, de aproape 13.500 de euro. Împreună cu soția sa, deține o casă și un apartament în Alba Iulia. 

Cristian Terheș, (PNCR, lista AUR), sancționat instituțional de Parlamentul European

Cristian Terheș are pregătire teologică și a fost preot greco-catolic subordonat ierarhic Episcopiei greco-catolice din Oradea. Și-a început primul mandat de europarlamentar în 2019, pe lista PSD, printr-un protocol realizat cu PNȚCD, partid din care făcea parte la acea vreme, însă i-a părăsit pe social-democrați la doar un an mai târziu, în 2020.

A plecat și din PNȚCD, în 2022, și s-a alăturat nou înființatului Partid Conservator Român, al cărui președinte este din decembrie 2023. Acum, el deschide listele Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Plecarea lui Cristian Terheș din PNȚCD a fost una controversată, iar președintele partidului, Aurelian Pavelescu, l-a acuzat pe Terheș că ar fi intrat de facto în AUR încă din 2021 și că ar fi încercat, la îndrumarea lui George Simion, o “preluare în forță a PNȚCD”.

Europarlamentarul a criticat în mod repetat măsurile UE pentru gestionarea pandemiei de Covid-19 și, în 2021, a ajuns viral pentru refuzul de a prezenta certificatul verde la intrarea în parlament, ceea ce a dus și la conflicte cu agenții de securitate. Refuzul său constant de a prezenta certificatul verde la intrarea în clădirea Parlamentului European a fost sancționat cu tăierea a 7 zile de diurnă.

În 2023, el și alți doi eurodeputați de dreapta au fost acuzați pentru propagarea discursului urii de către trei femei europarlamentare. Cele trei au cerut o investigație imediată după ce Terheș a numit femeile transsexuale „perverse de sex masculin” și a afirmat că recunoașterea legală a existenței femeilor transsexuale este, de fapt, „cea mai mare amenințare pentru femei” în timpul unei dezbateri despre problema violenței împotriva femeilor.

„E dreptul oricui sa acuze, cum e și al meu să declar ce consider ca e corect. (…) În vocabularul meu nu veți găsi vreodată expresia «femei transexuale», pentru că așa ceva nu există în realitatea obiectivă”, a comentat Cristian Terheș, atunci când i-am cerut un punct de vedere cu privire la aceste declarații.  

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Cristian Terheș pe acest subiect. 

Mihai Tudose, (PSD – lista PSD-PNL), acuzat de abuzuri 

Tudose este unul dintre cei mai vechi politicieni care candidează în acest moment. Conduce campania Partidului Social Democrat pentru europarlamentare și locale, partid pe care l-a și părăsit pentru scurt timp în perioada în care era condus de Liviu Dragnea, dar la care s-a întors după o perioadă petrecută în Pro România, partidul lui Victor Ponta. 

Mihai Tudose nu a fost ferit de scandaluri publice. Cel mai recent datează de anul trecut, când o fostă asistentă a povestit pentru Europa Liberă mai multe episoade în care a fost supusă hărțuirii de către europarlamentar. 

„Îmi spunea să merg în fața lui și a recunoscut la un moment dat că vrea să se uite la fundul meu. I-am spus că este inacceptabil. Multe remarci fizice, «ar trebui să te îmbraci mai mult în fustă, știi că ai craci frumoși, ce mironosiță ești»”. – fragment din mărturia femeii pentru Europa Liberă. 

„Nu toată lumea care pare victimă, e victimă. Poate să fie și agresorul. Pentru ea, e o poveste interesantă despre de ce nu mai lucrează la Parlamentul European”, a fost atunci reacția europarlamentarului, tot pentru Europa Liberă. 

În plus, o investigație publicată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație în anul 2015 arăta că Mihai Tudose a plagiat în teza de doctorat susținută la Academia SRI. Fostul premier a cerut retragerea titlului de doctor, dar a pierdut procesul în instanță. 

Tudose a mai fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în anul 2018, după o declarație considerată discriminatorie la adresa etnicilor maghiari: „Dacă steagul (steagul așa-zisului Ținut Secuiesc n.r.) ăla flutură în vânt, toți cei responsabili de acolo flutură și ei în vânt”.

Gabriela Firea (PSD- lista PSD-PNL) legături cu „Azilele groazei”

Fost jurnalist, Firea a lucrat pentru trustul Intact, controlat de mogulul condamnat Dan Voiculescu. E membru PSD din 2012, a fost primar al capitalei în perioada 2012-2016 și este la al doilea mandat de senator. În 2021 a fost desemnată ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, funcție din care a demisionat după ce seria de investigații „Azilele groazei” a dezvăluit legăturile sale cu oamenii implicați în rețeaua de centre private unde persoanele cu dizabilități erau abuzate.

În 2014 a fost sancționată de CNCD după ce a declarat, cu referire la Klaus Iohannis, că oamenii fără copii nu sunt compleți. Declarația senatoarei Firea a fost catalogată ca „nefericită” de purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova.

Anul trecut a avut venituri de aproape 80.000 de euro, împreună cu Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.

Diana Șoșoacă (SOS România) a blocat activitatea unui centru de vaccinare din Iași

De numele senatoarei Diana Șoșoacă se leagă mai multe scandaluri. A refuzat să poarte masca de protecție în timpul pandemiei și a prezentat o adeverință medicală care s-a dovedit că nu o scutea de la purtarea măștii. A fost amendată pentru că a condus cu o viteză triplă față de cea legală și ulterior pentru că a insultat polițiștii care au amendat-o. Tot în pandemie, a blocat activitatea unui centru de vaccinare din Iași, demers care i-a adus un dosar penal.

„Am avut și am mai multe dosare de zădărnicire a combaterii bolilor. (…) Gestul meu de a bloca activitatea centrului de vaccinare din Răchiteni s-a dovedit salvator și a fost ca un semnal de alarmă pentru ca românii să nu se vaccineze, ceea ce a însemnat salvarea a milioane de vieți”, transmite Diana Șoșoacă jurnaliștilor Context.ro care i-au cerut un punct de vedere.  

De profesie avocat, Șoșoacă deține 2 apartamente, o casă și patru terenuri.

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Diana Șoșoacă pe acest subiect. 

Dan Marin Ștefănel (SOS România), primar de două luni

Actualul vicepreședinte al partidului S.O.S. România și candidat la europarlamentare, Dan Marin Ștefănel are un trecut tumultos în ceea ce privește apartenența politică, dar și experiența în funcțiile publice. 

Absolvent de științe politice (1999), A fost votat primar general interimar al Bucureștiului în septembrie 2015, la trei ani după ce fusese ales în Consiliul General al Capitalei. La acel moment făcea parte din Uniunea Națională pentru Progresul României, deoarece partidul său original, Partidul Poporului – Dan Diaconescu, fusese absorbit de UNPR cu câteva luni înainte.

A fost demis din funcție după două luni, însă timpul scurt petrecut de acesta în primăria capitalei nu a trecut fără controverse – în mod notabil, el a avut o reacție nervoasă și a înjurat când a fost întrebat de un jurnalist despre sistarea apei calde și căldurii în București.

La mai puțin de două luni după demiterea din funcție, a părăsit UNPR pentru a se alătura partidului Mișcarea Populară.

Conform ultimei sale declarații de avere, vicepreședintele SOS deține două terenuri în orașul Pucioasa, din Dâmbovița, cu o suprafață totală de peste 1500 de mp, moștenite în 2008, an în care a dobândit prin donație și o casă, suprafața totală de 23 de metri pătrați, tot în Pucioasa. El mai deține și patru apartamente în București, achiziționate în intervalul 2012-2023.

În materie de venituri, fostul primar declară că a încasat peste 22.000 de euro în calitate de manager a două companii și membru al Consiliului Local al Sectorul 5, iar soția sa a câștigat peste 56.000 dintr-un salariu de asistentă medicală și din dividende. 

De asemenea, are și 21.000 de euro strânși în conturile bancare, dar și o datorie de peste 34.000 de euro, scadentă în 2042.

Candidate Misconduct

Aproape o cincime dintre candidații la alegerile europarlamentare au fost implicați într-un scandal public, relevă și o investigație internațională coordonată de Follow the Money, la care a participat și Context.

Grupul de jurnalişti a analizat 471 de candidaţi – cu cele mai mari șanse să fie votaţi în noul Parlament. Investigația acoperă 10 țări, reprezentând 413 din cele 720 de locuri parlamentare. Dintre candidații examinați, despre 85 au fost publicate articole negative, pentru că au fost implicați într-un scandal la un moment dat în cariera lor, arată ancheta. Analiza vine după ce o investigație transfrontalieră condusă de FTM, The EU Misconduct Investigation, a dezvăluit la începutul acestui an că aproape unul din patru europarlamentari în exercițiu a fost cumva prins într-un scandal: de la CV-uri cosmetizate la mită.

Metodologia

Investigația a colectat, atât în limba engleză, cât și în limbile locale, articole de presă publicate până la 23 mai 2024, despre majoritatea candidaților din 10 țări ale UE care au șanse să fie aleși în următorul Parlament European, în care oricare dintre ei este menționat în legătură cu un scandal, clasificându-le în funcție de diferite grade de gravitate. Metodologia completă aici

Candidații români au adunat 12 incidente de integritate care întrunesc criteriile impuse de această metodologie, pe care le puteți consulta aici:

Investigația Contex.ro, Info-Sud-Est.ro si PressOne a descoperit însă că politicienii români au mai multe în CV-uri. Colegii de la Follow The Money au utilizat o metodologie mai simplificată în analiza candidaților astfel că unele cazuri au fost excluse.

Seria Averile și Integritatea Eurocandidaților a fost realizată de:
Reporteri: Mihaela Tănase, Iulia Stănoiu, Matthew Garvey, Cosmina Ungureanu, Marionela Toma, Oana Manițiu, Cristian Andrei Leonte, Andreea Pavel, Gabriel Mateescu, Petruț Iacob, Mircea Pătrașcu, Alexandru Cozadin
Editare: Attila Biro, Ioana Epure
Grafică: Delia Dascălu
+ Mulțumiri Bianca Oanea și Cristian Movilă