Pe 6 mai a.c. Camera Deputaților (în calitate de cameră decizională) a aprobat schimbarea Codului Electoral prin adoptarea unor schimbări esențiale referitoare la statutul partidelor politice, finanțarea acestora, dar și la alegerile locale.
Astfel, conform jurnaliștilor de la Hotnews.ro, deputații au votat într-o majoritate covârșitoare toate cele trei legi care vor influența decisiv rezultatul scrutinelor, locale și generale, din 2016 (reexaminarea legii privind finanțarea partidelor: 296 pentru, 15 abțineri 6 împotrivă; Legea partidelor: 290 pentru, 20 abțineri, 5 voturi împotrivă; Legea alegerilor locale: 278 pentru, 14 abțineri, 22 voturi împotrivă).
Așadar, printre altele, în 2016, conform noului cod electoral, pentru care și-au exprimat aprobarea și senatorii, parlamentarii vor fi din nou aleși pe liste și nu nominal, președinții de consilii județene nu vor mai fi aleși direct, de către electorat, ci indirect, de către consilierii județeni, iar primarii vor fi aleși din primul tur (la fel ca în anul 2012).
Cel puțin până acum, toate aceste schimbări ne creionează o scenă politică previzibilă după scrutinele din 2016. Alegerea primarilor din primul tur va oferi, în cele mai multe situații, un avantaj foarte important edililor aflați în funcție.
De asemenea, ascensiunea partidelor noi/mici și a candidaților independenți a fost mult înlesnită în urma adoptării noului cod electoral.
Pe de altă parte, noile prevederi în alegerea parlamentarilor și a consilierilor județeni îi vor propulsa în Senat, Camera deputaților și consiliile județene, în majoritate, pe reprezentanții partidului care va sta cel mai bine în sondaje, în preajma alegerilor.
Or aceste două aspecte previzionează o Românie liniștită, condusă informal de o hipermajoritate politică, lipsită de orice opoziție și în care preluarea puterii se va face alternativ, după principiul „O dată tu, o dată eu”.
Practic, asistăm la o readucere în prim plan a partidelor politice și la o repliere pe o scenă politică fără figuri marcante. Practic, prin aceste măsuri, parlamentarii încearcă să cosmetizeze și să mascheze lipsa unei reale opoziții și schimbarea raporturilor politice în funcție de interesele de grup, adică exact ceea ce DNA a reușit să demonstreze prin evidențierea relațiilor personale și de afaceri transpartinice care au rezultat din anchetele și dosarele penale întocmite de procurori.
Altfel spus, parlamentarii încearcă să redea importanța și ”demnitatea” partidelor politice în ochii electoratului, în detrimentul politicienilor-locomotive asemenea celor din garda veche. Nu mai poți vota un parlamentar, ci un partid. Nu mai poți vota un candidat la Consiliul Județean, ci un partid.
Sunt însă, tot aparent, și avantaje, unul dintre acestea fiind probabilitatea scăzută ca, pe viitor, să își mai consolideze puterea baroni județeni precum cei pe care îi vedem azi tocind pragurile DNA.
Pe de altă parte, un dezavantaj ar fi că întotdeauna va fi mai ușor să cumperi votul a 20 de consilieri, decât să convingi zeci sau sute de mii de oameni să te voteze. Practic, puterea unui singur om va fi gestionată acum de un grup.
Dacă vorbim însă de un grup anonim de paie, așa cum arată astăzi echipa consilierilor județeni din Constanța, atunci este mai mult ca sigur că statutul de baron nu va fi înlocuit prea curând.
În Constanța, părerile primarilor și ale parlamentarilor sunt împărțite, iar codul electoral este adesea motiv de controverse între aleșii de la malul mării.
Vor avea viitorii aleși o legitimitate mai mare, în urma schimbărilor din codul electoral? De ce s-au grăbit parlamentarii să adopte noul cod electoral înaintea alegerilor din 2016? Vor fi șanse egale între aleșii aflați în funcție și ceilalți candidați?
La aceste întrebări ne-au răspuns primari și parlamentari dobrogeni și vă invităm să citiți în rândurile ce urmează opiniile invitaților din această ediție.
Noul cod electoral, controverse între primarii și parlamentarii constănțeni
Gheorghe Dragomir, deputat PNL: „Constanța este un oraș special. Aici, oricând se poate schimba situația…”
„Din păcate, ceea ce noi am propus, nu a fost posibil din cauză că nu am avut majoritatea necesară. Noi, liberalii, am susținut alegerea primarului din două tururi, pentru că acum, în această variantă, cel puțin teoretic, primarul poate fi ales de o minoritate. Cât despre președintele CJ, noi am fi dorit să fie ales prin vot direct în două tururi și nu de consilierii județeni. Cu toate acestea însă, într-un fel, prin voturile consilierilor județeni se păstrează cumva proporția reprezentativității electorale.
Referitor la Constanța, să știți că este un oraș special, din toate punctele de vedere, și consider că oricând aici se poate schimba situația. Pentru acest oraș nu putem previziona de acum câștigători și perdanți. Tot referitor la codul electoral, o altă măsură importantă este cea referitoare la finanțarea partidelor care, așa cum a fost stabilită acum, reprezintă un pas înainte. Astfel, vor fi eliminate multe dintre cauzele care provocau neplăceri în timpul campaniilor electorale. În campania din 2016 nu vor mai exista bannere electorale, nici pixuri, brichete sau alte materiale cu care eram obișnuiți în campanie. Candidații vor beneficia doar de afișaj A3, flyere, pliante, finanțare pentru mass-media, iar sumele alocate din bugetul Statului pentru fiecare dintre candidați diferă în funcție de mai multe criterii. Important este că, încet, încet revenim la o normalitate mult dorită”.
Florin Gheorghe, deputat UNPR: „Nu știu dacă viitorii aleși vor fi mai legitimi. Sper să aibă mai multă minte și să fie mai cinstiți”
”Am votat pentru schimbarea codului electoral. Nu știu dacă viitorii aleși vor fi mai legitimi sau nu. Sper doar să fie mai buni, cu mai multă minte și mai cinstiți. Dar nu știu dacă neapărat mai legitimi. Noi am încercat. Să vedem acum ce-o ieși. Sincer acum, cred că ar fi trebuit să se aleagă primarii din două tururi, iar președintele CJ prin vot direct, de către cetățeni. Am susținut amendamente, alături de alți colegi de-ai mei, care nu au trecut însă. Așa că nu am avut ce să fac pentru că aceste două prevederi veneau la pachet cu altele, foarte importante. Cum ar fi reducerea numărului de parlamentari și alegerea lor pe liste, nu uninominal. Așa să sperăm că partidele vor învăța din lecțiile trecutului și că vor reconsidera candidații și calitatea acestora atunci când îi vor trece pe listele electorale”.
Mihai Tararache, deputat PNL: ”Era necesară o reformă electorală, dar liberalii rămân rezervați la modificările referitoare la primari și CJ”
„Eu am votat împotriva acestor modificări pentru că eu consider că alegerea primarului dintr-un singur tur este o practică nereprezentativă pentru legitimitatea primarului, iar democrația are de suferit. Cât despre alegerea președintelui CJ, această instituție poate fi considerată un parlament local, deci nu ar fi neapărat o problemă. Noi, liberalii, am propus alegerea dintr-un singur tur, dar, din păcate, pentru că nu avem majoritate, rezultatul nu a fost cel pe care ni l-am dorit, adică alegerea primarului din două tururi și alegerea președintelui CJ dintr-un tur, prin vot direct. Din păcate majoritatea a decis altceva. Cu toate acestea, însă, era necesară reforma electorală, dar rămânem rezervați la schimbările referitoare la primari și alegerea președinților de consilii județene”.
Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera: ”O metodă perversă prin care s-au schimbat regulile jocului în favoarea politicienilor și în detrimentul cetățenilor”
”Aceste două modificări, referitoare la alegerea primarilor și a președintelui CJ reprezintă doar o bătaie de joc la adresa cetățenilor. După ce timp de 25 de ani ne-au mințit și ne-au umilit, acum, printr-o metodă perversă, ne iau și dreptul de a ne alege conducătorii, pe cei care să ne reprezinte în fața mizeriei politice și a celor care ne infestează zi de zi cu discursuri demagogice. Politicienii s-au prins că oamenii sunt mai deștepți ca ei și nu ar mai fi votat conform strategiilor pe care și le fac ei, ci vor vota în funcție de dorințele fiecăruia. Și tocmai de aceea au ales să schimbe regulile jocului.
Acum arată cât de lași sunt și cum nu au curajul să iasă în fața cetățeanului pe numele lor, ci se ascund în spatele partidelor. Un partid politic este o grupare mafiotă foarte bine organizată. Aceste grupări mafiote ne-au furat dreptul de a ne alege reprezentanții.
Primarii, timp de 25 de ani nu au fost primari, ci reprezintanții partidelor politice. Decât să protesteze și să ia atitudine când partidele greșeau, primarii au ascuns mizeria care a acaparat toate segmentele, în educație, cultură, sănătate, tot. Iar primarii din mediul rural care sunt captivi acestor partide au gurile cusute încă din campania electorală. Politicienii și-au dat seama că totul e posibil și că strategiile lor nu mai sunt valabile încă de pe 16 noiembrie, atunci când cetățenii au votat total diferit de cum se așteptau. Așa că au fost nevoiți să schimbe regulile pentru că altfel, în 2016 urmau să fie schimbați cei mai mulți dintre primari, mai ales cei care erau de foarte multe mandate. Ce puteau să facă pentru a rămâne la ciolan? Să aleagă această modalitate perversă, în favoarea politicienilor și în detrimentul cetățenilor. Se pare că din 25 în 25 de ani trebuie să facem câte o schimbare radicală, altfel… Este momentul unei schimbări radicale”.
Ancuța Belu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu: ”Vor dispărea baronii, iar primarii nu vor mai face compromisuri în turul II”
”Referitor la alegerea președintelui Consiliului Județean, cred că, la fel ca în orice situație de acest gen, există și avantaje, și dezavantaje. Din punctul meu de vedere, ca cetățean, dacă aș avea garanția că viitorii consilieri județeni vor vota fără compromisuri, corect și cu conștiința curată, atunci consider că noua modalitate de alegere a președintelui CJ este mult mai bună decât precedenta pentru simplul fapt că acesta din urmă poate fi tras la răspundere, sancționat ori, în caz de extremă urgență, chiar schimbat de consilierii județeni. Altfel spus sunt reduse șansele înrădăcinării baronilor județeni. Repet: cu singura condiție ca viitorii consilieri județeni să voteze corect, îndrumați de principii, nu de interese.
În ce privește alegerea primarilor, există și aici avantaje și dezavantaje. Avantajul ar fi că primarii nu vor mai fi nevoiți să facă acele compromisuri politice din turul II pentru că, de cele mai multe ori, cei mici, înfrânți, au decis rezultatul final prin înclinarea balanței în turul II. Și atunci, cel mai bine clasat putea fi eliminat, fie trebuia să facă anumite compromisuri sau promisiuni candidaților cu câteva procente, doar ca să câștige și în turul II. E o luptă incorectă. Eu nu sunt de acord cu compromisurile. Deci, din punctul meu de vedere, alegerea primarului din primul tur este o schimbare pozitivă”.
Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea: ”Nici măcar nu-i cunosc pe consilierii județeni. Iar parlamentarii sunt favorizați de votul pe liste”
”Eu nu înțeleg de ce sunt favorizați parlamentarii astfel încât ei să poată candida pe liste?! Dacă tot se bat cu pumnul în piept că sunt mari oameni politici, atunci ar trebui să fie primii aleși nominal, la fel ca primarii și președinții de consilii județene care vin, la fiecare patru ani, în fața electoratului și sunt judecați de acesta prin votul uninominal. De ce dumnealor au avantajul să candideze pe lista unui partid? În ce privește schimbarea alegerilor din primul tur, cred că este o chestiune bună pentru că în al doilea tur se fac multe compromisuri. Din primul tur, chiar dacă obții un procent de sub 50%, tot ești un primar legitim pentru simplul fapt că ai candidat alături de toți cei care s-au înscris în cursă, iar electoratul și-a exprimat opțiunea având în față întreaga paletă de candidați. În ce privește alegerea președintelui de consiliu județean nu sunt de acord ca acesta să fie numit în funcție în urma votului unor consilieri județeni pe care eu, spre exemplu, nici măcar nu-i cunosc. Și am ceva vechime în administrație. Nu e corect. Dacă tot ne numim ”aleși”, atunci să fim supuși sufragiului direct cu toții”.
Ilie Petre, fost primar al orașului tulcean Isaccea: ”Nu există lucruri previzibile în timpul alegerilor. Câștigătorul depinde de foarte multe variabile. Este clar însă că democrația costă”
„Din punct de vedere al respectării regulilor democratice, ar trebui să existe două tururi pentru alegerile locale. Cu toate că există posibilitatea ca cei care au pierdut să se coalizeze împotriva celui care are cele mai multe șanse, democratic și legitim ar fi să existe două tururi. Mulți spun că este costisitor, dar mulți n-au înțeles că democrația costă. Toată lumea funcționează în funcție de anumite costuri. La fel și democrația. Eu am fost primar timp de 20 de ani și vă pot spune că în alegeri nu există reguli sau lucruri previzibile. Eu, din cele patru mandate, primul și ultimul l-am câștigat din două tururi, iar cele de la mijloc din primul tur. Totul a variat, de fiecare dată, în funcție de foarte multe variabile: cât de implicat ești în campanie, dacă prinzi sau nu valuri politice puternice, cum a fost spre exemplu USL, dacă ai avut timp sau finanțări să demarezi proiecte și așa mai departe.
Pe de altă parte, nu știu cât de relevantă era candidatura președintelui CJ prin vot direct pentru că oricum cei mai aproape de comunitate sunt primarii. Ei sunt cei mai relevanți pentru candidaturile directe. În schimb, candidaturile la Parlament și CJ sunt politice, depind de culorile politice ale primarilor”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
