„Încercăm să creăm un echilibru între libertăți și necesitatea asigurării unui climat de securitate“, a afirmat Uygar Mustafa Sertel, Consul General al Republicii Turcia la Constanța, în conferința de presă organizată cu ocazia împlinirii unui an de la tentativa eșuată de lovitură de stat din Turcia.
Despre evenimentele petrecute la Ankara și Istanbul în noaptea de 15 iulie 2016, Consulul General al Turciei la Constanța a reiterat ideea conform căreia lovitura de stat a fost orchestrată de gruparea FETO și că a reprezentat „cel mai sângeros act terorist” din istoria Republicii Turcia:
„Tentativa de lovitură de stat a FETO din 15 iulie nu a fost o insurecție militară obișnuită. Această tentativă este cel mai sângeros act terorist din istoria Republicii Turcia. Scopul puciștilor a fost acela de a înlătura guvernul ales democratic și ordinea constituțională, a fost o tentativă de asasinat la adresa președintelui nostru. Ne-au ucis 250 de concetățeni și au rănit peste 2000 de persoane folosind armele propriei noastre țări. Toate partidele politice, forțele armate și forțele de securitate, societatea civilă și presa s-au ridicat împotriva puciștilor“.
„Jurnaliștii au fost arestați pentru legăturile lor cu FETO”
Întrebat de reporterul Info Sud-Est cum comentează faptul că foarte mulți jurnaliști sunt arestați în Turcia, în condițiile în care acesta a afirmat că presa s-a ridicat împotriva puciștilor în timpul loviturii de stat, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța a răspuns:
„Dacă este să ne amintim ce s-a întâmplat în urmă cu un an de zile, puciștii au intrat în sediul televiziunii de stat. Au obligat prezentatorul să citească un comunicat. În aceeași seară au intrat în mai multe posturi private de televiziune cu același scop și acest fapt a dus la o reacție importantă. În legătură cu jurnaliștii care sunt în prezent arestați, în Turcia, în prezent, nu există restricții cu privire la libertatea de exprimare, la libertatea de opinie și la libertatea vieții personale. Există jurnalişti care sunt în prezent obiectul anchetelor dar motivul acestor anchete nu este profesia lor de jurnaliști. Motivul anchetelor este legătura lor cu organizația teroristă și ca un exemplu din viața cotidiană, trăim în era internetului în care toată lumea are acces rapid și facil la informații. În Turcia în prezent există foarte mulți utilizatori de Facebook, Twitter, Instagram. Suntem în primele zece țări ale lumii ca număr de utilizatori ai rețelelor de socializare“.
„România este un fel de centru al investitorilor turci din regiune”
În ceea ce privește relațiile bilaterale dintre România și Turcia din ultimul an, după tentativa eșuată de lovitură de stat, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța a declarat pentru Info Sud-Est:
„Turcia și România sunt două țări cu relații economice și politice foarte strânse. Între țările noastre există un parteneriat strategic în baza căruia au loc întâlniri foarte des la nivel înalt. În ceea ce privește relațiile economice bilaterale, România este un fel de centru al investitorilor turci din regiune. În România sunt peste zece mii de societăți comerciale cu capital turcesc. Relațiile comerciale, volumul schimburilor comerciale a depășit cinci miliarde de dolari pe an și în zona de jurisdicție a consulatului nostru sunt numeroase societăți turcești care își desfășoară activitatea. Relațiile erau foarte strânse și foarte intense în urmă cu un an și continuă să fie la fel“.
CONTEXT
În urmă cu un an, în noaptea de 15 spre 16 iulie, un grup de militari din cadrul armatei turce a organizat un puci pentru preluarea puterii de la Ankara.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, aflat atunci într-o scurtă vacanţă la mare şi sosit de urgenţă la Istanbul, a făcut apel la populație, care a ieșit, în număr foarte mare, pe străzile din Ankara și Istanbul, pentru a susține regimul lui Erdogan.
Conflictul dintre rebelii militari și oamenii ieșiți în apărarea lui Erdogan a făcut înconjurul presei internaționale și s-a soldat cu 265 de morți și mii de răniți.
Palatul prezidențial din Ankara a fost bombardat de puciști, iar peste clădirea Marii Adunări Naționale (Parlament) au fost aruncate bombe dintr-un elicopter.
Agențiile de presă internaționale au anunțat, la în dimineața din 16 iulie, că tentativa de lovitură de stat a fost înăbușită. A urmat o reacție rapidă a comunității internaționale care a blamat, prin vocile principalilor săi lideri, tentativa de lovitură de stat.
Atât Barack Obama, președintele SUA, cât și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, sau Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, au condamnat tentativa de lovitură de stat și au îndemnat la respectarea instituțiilor democratice și reinstalarea ordinii constituționale.
Și Ministerul Afacerilor Externe din România a avut o reacție promptă, aliniată cu cea a principalilor lideri ai lumii, diplomația românească condamnând încercarea de schimbare a puterii printr-un puci.
Opoziția parlamentară din Turcia s-a coalizat cu Erdogan și a acuzat, în unanimitate, alături de puterea majoritară din Marea Adunare Națională, încercarea de răsturnare a ordinii constituționale.
A urmat o reacție virulentă a președintelui Erdogan la adresa a zeci de mii de persoane din mediile politice, militare, academice, din administraţia publică, diplomaţie şi din mass media, ceea ce a făcut ca acuzaţiile de derapaje grave de la sistemul democratic din Turcia să sporească în intensitate, în special în statele Uniunii Europene. Suspiciunea oricărei legături cu Fethullah Gülen, un predicator islamic exilat în America, care este considerat responsabilul tentativei de lovitură de stat din Turcia, a devenit motivul pentru care zeci de mii de cetăţeni turci au fost arestaţi, suspendaţi din funcţii sau concediaţi.
Mai mult decât atât, președintele Turciei a anunțat că suspendă aplicarea Convenției privind Drepturile Omului și a extins o perioadă lungă de timp starea de urgență, punând în fruntea agendei publice din Turcia posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea.
Recentele evenimente din spaţiul Orientului Mijlociu şi Apropiat, şi în special evoluţia războiului civil din Siria, amploarea mişcărilor militare şi politice kurde din Irak şi Siria şi conflictul dintre Qatar şi unele state arabe (Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Bahrein), au sporit şi mai mult temerile privind o izolare crescândă a Ankarei pe plan internaţional.
Lipsa Turciei de la recenta întâlnire la nivel înalt de la Varşovia a statelor Intermarium (12 din spaţiul cuprins între Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Adriatică) a întărit şi mai mult ipoteza privind marginalizarea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
Criticile comunităţii internaţionale la adresa Turciei s-au înmulțit mai ales după referendumul organizat în luna aprilie 2017, în urma căruia electoratul a acceptat modificarea Constituţiei, prin transformarea ţării într-o republică prezidenţială şi sporirea atribuţiilorlui Erdogan. Recent, Parlamentul European a votat, cu o largă majoritate, o rezoluţie care solicită încetarea oricăror negocieri privind aderarea Turciei la Uniunea Europeană, în contextul unor conflicte diplomatice fără precedent între puterea de la Ankara şi Germania, Olanda, Franţa sau Austria.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
