Victor Ponta a învins Facebook
În noiembrie 2014, după alegerile prezidenţiale pierdute fără drept de apel, zilele politice ale prim ministrului Victor Ponta erau numărate. Niciun indiciu, fie cât de mic, nu îi dădeau şanse de supravieţuire şi a fost, atunci, o mare mirare pentru întreaga opinie publică faptul că actualul guvern a păşit în 2015.
Relaţiile dintre şeful guvernului şi noul preşedinte, Klaus Iohannis, s-au aşezat paşnic, încet şi sigur. În timpul existenţei USL, raporturile dintre Executiv şi preşedintele Traian Băsescu cunoşteau nenumărate năbădăi şi nu de puţine ori au fost savurate scandaluri publice delicioase pentru consumatorii de presă tabloidă. „Personal, o relaţie extrem de civilizată; instituţional, o relaţie absolut impecabilă”, aşa definea, recent, Victor Ponta legăturile cu actualul locatar de la Cotroceni.
Preşedintele României, fost lider al PNL pentru câteva luni şi primar al Sibiului câteva mandate, a renunţat să aibă intervenţii publice, indiferent de ceea ce agenda politică a ţării a oferit. Nici agresiunile Parlamentului asupra integrităţii aleşilor, nici propunerile de modificare a Codului Penal, nici măcar rezultatul final în ceea ce priveşte Codul electoral nu au fost motive de dialog între preşedinte şi opinia publică. Ambasadorii la Bucureşti a patru state care au amendat mereu derapajele politice au vizitat Legislativul din Casa Poporului pentru a obţine lămuririle pe care preşedintele României nu le-a cerut.O nouă Constituţie, aşa cum era vorba în campania electorală, poate că face obiectul unei dezbateri pe forumul de socializare dar nu mai reprezintă o prioritate naţională afirmată şi asumată.
Recent, preşedintele Klaus Iohannis a găsit de cuviinţă, după jumătate de an de mandat, să aibă o opinie despre prim ministrul Victor Ponta. Faptul că şeful statului vorbeşte naţiunii- altfel decât prin intermediul Facebook- a devenit, în sine, o ştire. Şeful guvernului a vizitat, în vacanţa de 1 mai, patru state arabe: Arabia Saudită, Kuweit, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Şefului statului îi plac ţările europene şi, cum Preşedenţia României nu are purtător de cuvânt şi nici pe Facebook nu au fost postate poze, nu ştim unde au petrecut Klaus Iohannis şi Prima Doamnă a Patriei zilele libere.
Disputa dintre cei doi lideri este halucinantă pentru cineva care priveşte mersul instituţiilor statului. Posesorul fotoliului de la Cotroceni a susţinut că nu a fost nici măcar informat despre acest turneu deşi el a inclus şi primiri şi discuţii oficiale cu şefii statelor respective. „Victor Ponta a plecat pe cont propriu” susţine preşedintele României. „A fost o lipsă de comunicare. Trebuia să pun mâna pe telefon”, a recunoscut prim ministrul. Controversa verbală, anemică, s-a încheiat rapid cu un consens: locatarul Cotrocenilor are nevoie, şi merită, o aeronavă oficială pentru că desele vizite în străinătate au epuizat, deja, o bună parte din bugetul alocat.
Sigur, în noiembrie 2014 tipul de „preşedinte jucător”, abordat de Traian Băsescu, subţiase opţiunile pentru Dreapta. Pe Facebook, dar şi în dialogurile obişnuite, opinia publică era înclinată să aleagă altceva, diferit, liniştit. Klaus Iohannis a făcut ceva campanie. Fusese ales, în 2000, ca primar al Sibiului, mai sigur pentru că era german iar încrederea în forţele politice, după nenumăratele scandaluri din 1996- 2000, se prăbuşise. În noiembrie 2014, electoratul a dat un vot negativ lui Victor Ponta. Şi, s-a întâmplat, Klaus Iohannis a fost un contracandidat mai robust decât Elena Udrea şi mai atrăgător decât Călin Popescu Tăriceanu sau Monica Macovei. Dacă la finele anului trecut distanţa dintre PNL şi PSD, în opţiunile de vot, mergea chiar şi până la 15 puncte procentuale, astăzi cele două partide merg, practic, umăr la umăr. Un sondaj de opinie efectuat înainte de 1 mai anunţă 44,7% intenţii de vot pentru PNL şi 39,1% pentru PSD. Incapacitatea Opoziţiei de a proiecta, măcar la nivelul discursului, o variantă de guvernare şi preocuparea excesivă a lui Klaus Iohannis pentru morgă au vitregit şansa unei schimbări rapide, şi igienice, de guvern.
Revenirea în forţă a lui Victor Ponta în prim planul vieţii politice este, fără îndoială, meritul unui înţelegeri minuţioase a situaţiei din partea acestuia. Măsurile ultraliberale din ultimele săptămâni au anulat, din start, orice tentativă a PNL, mare sau mic, de a constitui, pe termen scurt, guvernul. Preşedintele Klaus Iohannis este un exilat, fără purtători de mesaj şi, mai grav, fără proiecte majore. Neutralitatea obsesivă abordată nu poate să construiască acel tărâm fermecat de pe Facebook şi nici să împlinească aşteptările în refacerea morală pentru care a fost votat, direct şi nu virtual, în noiembrie 2014.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
