- La 24 septembrie, Casa Albă a găzduit reuniunea la nivel înalt a formatului geopolitic QUAD (Patrulaterul), compus din SUA, India, Japonia şi Australia.
- Regiunea Oceanelor Indian şi Pacific va juca un rol determinant în politica externă a SUA iar problemele Asiei vor domina agenda de la Washington.
- Indo-Pacific este regiunea în care se regăsesc: mai mult de 50% din populaţia globului, peste 3.000 de limbi diferite, cele mai mari armate ale lumii, 2 din primele 3 economii ale lumii, cea mai populată ţară din lume (R.P. Chineză), cea mai populată democraţie a lumii (India), cea mai mare ţară cu populaţie musulmană din lume (Indonezia).
- În 2021, 42% dintre exporturile mondiale şi 38% dintre importurile lumii trec prin Oceanele Indian şi Pacific.
- QUAD îşi propune să fie varianta democratică în regiune la proiectul preşedintelui R.P. Chineze, Xi Jinping, „Un Drum, O Centură”. SUA, India, Japonia și Australia au insistat asupra valorilor democratice pe care le împărtățesc, Beijingul a amenințat cu pedepse.
Reuniunea la nivel înalt a celor patru șefi de state și de guverne – președintele SUA, Joe Biden și prim-miniștrii Indiei, Narendra Modi, Japoniei, Yoshihide Suga, și Australiei, Scott Morrison – s-a desfășurat la 24 septembrie, după ce în luna martie a avut loc o ședință în aceeași formulă. Toate cele patru state au subliniat valorile democratice care le unesc, insistând asupra unui Indo-Pacific liber și deschis, fără coerciții, prin respectarea dreptului internațional și a suveranității tuturor riveranilor.
Președintele Joe Biden și prim-miniștrii Narendra Mori (India), Yoshihido Suga (Japonia) și Scott Morrison (Australia) au insistat asupra valorilor democratice care unesc definitoriu cei 4 parteneri, menționând că alianța QUAD va juca în viitor un rol de “forță globală” (Narendra Mori) și “va rezolva provocările la care este supusă lumea de azi” (Scott Morrison). Regiunea Oceanelor Indian și Pacific, noul centru strategic geopolitic al SUA, este menită să fie “liberă și deschisă” (Joe Biden, Scott Morrison, Yoshihido Suga), “o regiune fără coerciții și unde drepturile națiunilor suverane sunt respectate și unde neînțelegerile sunt reglementate pașnic și în conformitate cu dreptul internațional” (Scott Morrison), pe baza “dreptului legii” (Yoshihido Suga). În felul acesta, asigura prim-ministrul indian Narendra Mori, regiunea Indo-Pacificului va deveni un rezervor de pace și prosperitate.
Proiectele economice, în special în India, eforturile comune de a stabiliza și reduce efectele pandemiei covid-19, construirea unor lanțuri de aprovizionare rezistente efectelor crizei mondiale sanitare dar și schimbările climatice au fost câteva dintre cele mai importante puncta ale agendei. Dar, toate, au avut în vedere relația cu R.P. Chineză: proiectele de infrastructură sunt o reacție la ambițiosul program “Un Drum, O Centură”, al președintelui Xi Jinping, rețelele 5G vor exclude companiile chinezești, construirea de fabrici de vaccinuri anti-covid 19, în India, este menită să balanseze eforturile chineze de a câștiga supremație cu produsele proprii. De asemenea, cei 4 lideri au discutat și posibilitatea lărgirii unui astfel de format geopolitic, pentru a da un semnal clar Beijingului.
Politică, economie şi cheltuieli militare: R.P. Chineză domină copios concurenţii asiatici dar SUA echilibrează jocul
Acest NATO al Asiei, QUAD (Patrulaterul), a apărut iniţial în 2004, în urma catastrofelor naturale din Asia de Sud-Est, cu tsunami-uri care au răpit zeci de mii de vieţi. Iniţial un proiect umanitar, s-a transformat într-unul politic, în 2007 şi, apoi, din 2017, într-un proiect major de îngrădire a intenţiilor hegemonice ale R.P. Chineze în Marea Chinei de Sud, Asia de Sud-Est şi de Est. Cotidianul francez „Le Monde” caracteriza, în noiembrie 2020, cel mai bine această nouă formulă regională: „în Indo-Pacific, o alianţă XXL pentru contracararea Chinei”.
QUAD se alătură alianţei nucleare anglo-saxone (AUKUS) anunţate la 15 septembrie de preşedintele Joe Biden, compusă din SUA, Marea Britanie şi Australia, care și-a propus să asigure libertatea Oceanelor Pacific şi Indian şi securitatea tuturor riveranilor.
În 2020, cheltuielile militare ale statelor din acest NATO asiatic (fără SUA), în comparaţie cu ale R.P. Chineze, arătau anemice şi insuficiente. Împreună, cele trei state din QUAD, India (cu 71,1 miliarde dolari cheltuieli militare), Japonia (47,6 miliarde dolari) şi Australia (25,9 miliarde dolari), nu au reuşit să ţină pasul cu R.P. Chineză (261 miliarde dolari cheltuieli militare în 2020). Prin angajamentul SUA, însă, cu cei 732 miliarde dolari cheltuiţi în 2020, QUAD ridiculizează (cu 876,6 miliarde dolari) puterea militară a Chinei comuniste în Indo-Pacific.
China comunistă şi India au populaţii aproximativ egale (1,4 miliarde locuitori fiecare) dar raportul dintre Produsele Interne Brute este de 1 la 5 în favoarea chinezilor. Cu alte cuvinte, China este de 5 ori mai bine situată economic şi financiar decât vecina India. Deficitul comercial indian, în relaţia cu R.P. Chineză, este edificator în acest sens, el ridicându-se la aproape 60 de miliarde dolari în 2019. Din 2020, R.P. Chineză a devenit cel mai important partener comercial al Indiei, schimburile de mărfuri valorând aproape 78 miliarde dolari, din care însă exporturile chineze reprezentând 59 miliarde dolari. Adică, importurile chinezești pe imensa piață indiană sunt mai mari decât cele însumate provenite din SUA și Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, conflictele militare recente de graniţă dintre chinezi şi indieni sunt completate cu rivalităţi geopolitice fără precedent în state vecine Indiei, care au trecut la o politică făţişă pro-chineză, cum ar fi Pakistanul sau Nepalul, de pildă. Altele, precum Sri Lanka, Maldive sau Bangladesh au devenit captivele investiţiilor Beijingului, sume enorme de bani în schimbul cărora au fost cedate porturi, exploatări de resurse sau de infrastructură.
Geopolitic şi istoric, QUAD se bazează pe relaţii de alianţe strategice între SUA şi Australia şi Japonia, ambele stabilite în Al Doilea Război Mondial (cu Australia, apoi formalizate în 1951) sau imediat după 1945 (cu Japonia). India a avut, după obţinerea independenţei în faţa Marii Britanii (1947), relaţii apropiate, de prietenie, cu URSS pe toată durata Războiului Rece, continuând, apoi, legăturile speciale cu Moscova. Şi în 2020, principala furnizoare de arme, echipament militar şi tehnică de război pentru India a fost Federaţia Rusă.
Îm ultima vreme, este evidentă răceala care se stabileşte în raporturile dintre Moscova şi New Delhi. După ce, pretextând pandemia covid-19, India a anulat în decembrie 2020 tradiţionala întâlnire la nivel înalt ruso-indiană, un obicei vechi de jumătate de secol, Moscova a anulat participarea Indiei la conferinţa din martie 2021 referitoare la Afganistan şi unde participau toate statele regiunii. Totodată, ministrul de Externe Serghei Lavrov a criticat nervos, la 10 decembrie 2020, construcţia QUAD şi participarea Indiei, menţionând că Patrulaterul ar reprezenta o tentativă a SUA de a „resuscita” o „lume unipolară”.
Relaţiile dintre SUA şi India nu au o vechime prea mare în cheia unei alianţe strategice dar ele se îndreaptă rapid spre o situaţie în care statul asiatic ar putea deveni un partener cheie în Asia. A spus-o, în martie 2021, la New Delhi, secretarul de stat al Apărării, Lloyd Austin: „India este un partener din ce în ce mai important”. Şi a confirmat, imediat, omologul său indian, Rajnath Singh: „Cooperarea dintre India şi SUA este un parteneriat cheie al secolului al XXI-lea”. Aceste lucruri sunt dovedite şi de dinamica schimburilor comerciale, care au trecut de la un nivel de abia 1 miliard de dolari în 2008 la aproape 20 de miliarde dolari în 2019.
Totodată, viziunea indiană asupra Indo-Pacificului este, acum, una total angajată faţă de Washington. Prim-ministrul Narendra Modi menţiona la precedenta reuniune la nivel înalt a QUAD, în martie 2021, că „cele 4 state ale alianţei sunt unite prin valorile democratice pe care le împărtăşesc şi prin dorinţa comună de a edifica un Indo-Pacific liber, deschis şi la care să participe toţi riveranii”. Ceea ce Narendra Modi nu a putut spune, de la nivelul poziţiei oficiale de şef al guvernului de la New Delhi, a relatat Gautam Bambawale, fost ambasador al Indiei la Beijing, într-o intervenţie pentru „Foreign Policy” în iunie 2021: R.P. Chineză a pierdut India din punct de vedere strategic. „Dacă chinezii vor dori să păstreze India într-o stare de neutralitate ăn conflictul lor cu SUA, nu vor reuşi. Acum, India este total de partea SUA”, a confirmat diplomatul.
Toți 4 pentru unul dar toți împotriva R.P. Chineze
Reuniunea din 24 septembrie la nivel înalt a celor patru șefi de state și de guverne a plecat de la ideea centrală că SUA, India, Japonia și Australia constituie, împreună, o “coaliție consolidată” de “politici democratice, economii de piață și societăți pluraliste”. Chiar dacă nu au recunoscut oficial, liderii celor 4 state au luat în calcul o reacție comună, rapidă și globală la provocările regionale, în Asia și Pacific, ale R.P. Chineze și la nevoia Taiwanului de a supraviețui, ca o Chină democratică și liberă, presiunilor Beijingului.
Beijingul a reacționat prompt și dur la agenda reuniunii înalt de la Washington a celor 4 state dar și la eforturile acestora de a închega ceea ce R.P. Chineză a desemnat oficial drept “încercuirea” Chinei în Asia și în regiunile Oceanelor Indian și Pacific. Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhai Lijian, se referea la întâlnirea QUAD din 24 septembrie ca la “o clică închisă, exclusivistă, care vizează alte țări, o inițiativă împotriva tendințelor vremurilor și a aspirațiilor țărilor din regiune”.
Cel mai dur, un editorial din “Global Times”, oficiosul în limba engleză al Partidului Comunist Chinez, intitulat “Mecanismul QUAD se transformă într-o sinistră clică a Indo-Pacificului”, menționa “agenda destul de distorsionată și plină de extensii paranoice” a întâlnirii de la Washington. “Trebuie să avertizăm solemn Japonia, India și Australia să nu urmeze SUA prea departe în confruntarea cu China. Odată ce vor depăși linia roșie a intereselor fundamentale ale Chinei, acesteia nu îi va mai păsa de relațiile lor cu SUA și nu va ezita să le pedepsească”.
Lipsită de aliați fideli în Indo-Pacific și chiar pe continent, R.P. Chineză se găsește într-o conjunctură geopolitică și strategică inedită. Fie prin contracte economice (ca în cazul Pakistanului sau Sri Lankăi), fie prin investiții majore și acapararea clasei politice (ca în Cambodgia) sau prin relații privilegiate cu regimuri totalitare (R.P.D. Coreeană), R.P. Chineză a început să fie desemnată drept un pericol major al Indo-Pacificului și Asiei de către o bună parte a vecinilor.
Totodată, alianța QUAD pare deschisă și altor fideli ai SUA și refractari la tendințele R.P. Chineze în regiune. Taiwan, Coreea de Sud, Singapore și chiar Vietnam, în primul rând: câtă vreme Marea Chinei de Sud va fi revendicată de R.P. Chineză, și alte state ar putea fi atrase în NATO asiatic.
După apariția alianței AUKUS (Australia, Marea Britanie, SUA) și a instituționalizării QUAD (SUA, India, Japonia, Australia) a devenit cât se poate de limpede că centrul geopolitic al lumii s-a mutat în Indo-Pacific și în Asia. Acolo se va desfășura viitorul secolului al XXI-lea, poate și cele următoare. Iar Europa va deveni, încetul cu încetul, un continent periferic din punct de vedere decizional și un simplu manual de bune practici în relațiile internaționale.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
