Un sfert dintre proiectele finanțate cu fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022 nu sunt finalizate cu o lună înainte de termenele limită de închidere a investițiilor, arată informațiile obținute de G4Media și Info Sud-Est. Cel mai mare procent de investiții neterminate se înregistrează în regiunea Centru, 32%, deși are cu 50% mai puține dosare decât regiunile Sud, Sud-Vest sau Vest, care au procente mai mari de investiții finalizate.
Este vorba, în total, de peste 100.000 de proiecte în valoare de 7,2 miliarde de euro pentru sprijinirea agricultorilor, modernizarea infrastructurii din satele și comunele din România (școli, licee, grădinițe, cămine, canalizări, stații de epurare, alimentare cu apă etc) și formare profesională ori dobândirea de competențe în mediul rural. Dintre acestea, sunt finalizate 78.000 de proiecte în valoare de 3,68 miliarde de euro.
Primarii și specialiștii consultați de G4Media.ro spun că unul dintre motivele pentru care proiectele nu sunt finalizate la timp este numărul insuficient de angajați ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) care lucrează dosarele, verifică documentele, face completări etc. Alte motive invocate de autorități sunt birocrația excesivă, lipsa forței de muncă pe șantiere și creșterea semnificativă a prețurilor în domeniul construcțiilor. Vezi o analiză completă aici.
Din punct de vedere al valorii proiectelor, în mai mult de jumătate din țară, în regiunile Nord-Vest, Vest, Nord-Est, Sud-Est și Centru, au fost accesate doar jumătate din fondurile totale, deși mai este doar o lună până la încheierea exercițiului financiar PNDR 2014-2022.
Cele mai multe proiecte au fost accesate în regiunea Nord-Vest (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș), 23.147 de dosare, iar cele mai puține (cu excepția București-Ilfov), în regiunea Centru (Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna), 9.322 dosare.
Cea mai mare valoare a proiectelor accesate se înregistrează tot în regiunea Nord-Vest, 1,407 miliarde de euro, iar cea mai mică valoare a proiectelor în regiunea Nord-Est (Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui), cu 807,9 milioane de euro accesate.
Proiecte finalizate, defalcat pe Centre Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR)
CRFIR 1, Nord-Est (Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui)
- În total, 12.077 proiecte (807,9 milioane de euro) din care 9.128 finalizate (460,8 milioane de euro) – 25% proiecte nefinalizate.
CRFIR 2, Sud-Est (Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Buzău)
- În total, 13.884 proiecte (1,248 miliarde de euro) din care 11.303 finalizate (625,2 milioane de euro) – 20% proiecte nefinalizate.
CRFIR 3, Sud (Dâmbovița, Prahova, Argeș, Teleorman, Giurgiu)
- În total, 13.637 proiecte (718,5 milioane de euro) din care 10.586 finalizate (419,8 milioane de euro) – 23% proiecte nefinalizate.
CRFIR 4, Sud-Vest (Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți)
- În total, 15.799 proiecte (907,6 milioane de euro) din care 12.319 finalizate (506,8 milioane de euro) – 22% proiecte nefinalizate.
CRFIR 5, Vest (Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș Severin)
- În total, 10.376 proiecte (873,8 milioane de euro) din care 7.742 finalizate (400,9 milioane de euro) – 26% proiecte nefinalizate.
CRFIR 6, Nord-Vest (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș)
- În total, 23.147 proiecte (1,407 miliarde de euro) din care 16.236 finalizate (662 milioane de euro) – 30% proiecte nefinalizate.
CRFIR 7, Centru (Alba, Mureș, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna)
- În total, 9.322 proiecte (862,2 milioane de euro) din care 6.378 finalizate (426,2 milioane de euro) – 32% proiecte nefinalizate.
CRFIR 8, București-Ilfov (București, Ilfov, Călărași, Ialomița)
- În total, 4.885 proiecte (386,2 milioane de euro) din care 4.329 finalizate (186,8 milioane de euro) – 12% proiecte nefinalizate.
Prelungiri pentru finalizarea proiectelor, în schimbul penalităților
G4Media și Info Sud-Est au arătat, la începutul lunii octombrie, cum o treime din școlile, grădinițele și căminele culturale care ar fi trebuit să fie renovate, dotate sau construite de la zero cu bani europeni (în cadrul ITI Delta Dunării) sunt ruine, nefinalizate, nu sunt construite deloc sau nu au fost date în folosință pentru că nu au încă dotările necesare. În toate cazurile termenele asumate în contractele cu UE au fost depășite.
În multe situații durează peste 5 ani pentru ca o clădire publică cu o suprafață între 200 și 500 de mp (școală, grădiniță, cămin) să fie renovată. În alte cazuri, peste 7 ani. Am găsit inclusiv o situație în care o primărie a construit mai repede o școală de la zero decât a renovat un cămin.
Termenele din procedurile de licitație prea lungi, lipsa muncitorilor și a școlilor profesionale, scumpirile din domeniul construcțiilor, prețul cel mai mic la licitații, angajații puțini din instituțiile-cheie și decontările întârziate ale statului român blochează șantierele din mediul rural, spun primarii.
Totuși, ei au niște pârghii prin care pot evita timpii mari de așteptare, dar nu le folosesc, spun experții în achiziții publice, care recunosc însă că lipsa angajaților care lucrează proiectele europene în instituțiile-cheie îngreunează procedura de implementare.
Reporterii au luat ca studiu de caz județul Tulcea și au verificat în teren peste 90% din școlile, grădinițele și căminele care au beneficiat de bani europeni din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în cadrul proiectului-pilot ITI Delta Dunării. Toate ar fi trebuit să fie finalizate. În schimb, primăriile au cerut prelungiri până la 2 ani, pentru care plătesc penalități.
Primarii spun că una dintre cauze este și lipsa angajaților AFIR în regiunea Sud-Est, în contextul în care toate modificările, oricât de mici, trec prin această instituție:
- ”În 2018-2019-2020 nu aveau oameni suficienți la Constanța și trimiteau dosarele la Pitești, Satu-Mare, unde nu era așa mare încărcătură. Totul se avizează de AFIR, orice lucru, orice mișcare, de proiectare, de structură, de orice, totul presupune avizarea lor. Eu fac o documentație, o trimit la AFIR, care e foarte aglomerat și trebuie să treacă timp ca să se uite și să avizeze. Poate dura și 15 zile, și o lună (și trei-cinci luni, susțin alți primari, n.red.), poate cere și alte lămuriri”, explica primarul din localitatea Jijila, Costică Deacu.
Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca (PSD), președintele filialei Tulcea a Asociației Comunelor și președintele Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Tulcea, un organism care are în componență 34 de unități teritorial-administrative și care a fost înființat cu scopul de a atrage mai eficient fonduri europene pentru mediul rural, spunea că situația este îmbunătățită acum, când primarii nu mai pierd finanțarea europeană dacă întârzie, ca în cazul a 25% din investițiile din mediul rural, la nivel național.
Prin ordinul nr.15 din 2021 au fost îmbunătățite condițiile în care mai ales primăriile de comune pot accesa fonduri europene, în sensul că acestea nu mai sunt obligate să restituie banii sau să suporte cheltuiala din bugetul propriu după depășirea termenului de finalizare prevăzut în contract, spune primarul. Acum, explică el, primarii sunt obligați ”doar să plătească penalități” a căror valoare nu este mare comparativ cu ce ar însemna pierderea finanțării:
- ”Acum este prevăzut în mecanismul de finanțare AFIR că dacă se depășesc termenele prevăzute în proiect primăriile trebuie să plătească penalități, dar nu sunt mari, sunt undeva la 1% din valoarea lucrării rămasă neexecutată la momentul împlinirii termenului din proiect. Nu sunt mari comparativ cu ce ar însemna să dai banii înapoi sau să suporți restul cheltuielilor”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
