Din punct de vedere politic, săptămâna recentă a înregistrat evenimente primordiale pentru viitorul continentului european. Rezultatele alegerilor europarlamentare dar și a celor prezidențiale din Ucraina ambele desfășurate pe 25 mai au adus verdicte incompatibile între ele ca mesaje politice. Voturile masive obținute de partide precum UKIP în Marea Britanie, Frontul Național în Franța, Jobbik în Ungaria sau Zorii Aurii în Grecia au făcut din extrema dreaptă a treia forță politică în Parlamentul European după populari și socialiști. Mesajul acestei forțe politice în creștere vorbește despre faptul că europenii au devenit tot mai sceptici față de UE și tot mai neospitalieri față de migranți (vizați fiind est-europenii). Pe de altă parte, indepen-dent de ascensiunea extremismului european și în pofida separatismului susținut în partea de răsărit a țării, ucrainenii și-au ales un președinte pro-occidental care vede UE ca destinație finală pentru Ucraina, dar mai întâi de toate, care poate pune punct crizei politice și perspectivei războiului.
Contextul internațional al creării Uniunii Eurasiatice
Izolată în Vest prin răcirea raporturilor cu Occidentul în privința crizei din Ucraina, Rusia va bifa în decursul ultimelor două săptămâni două realizări importante din punct de vedere economic. După un deceniu de negocieri, Moscova și Beijing au semnat la 21 mai un contract prevăzut pe un termen de 30 de ani prin care Gazprom (cea mai mare companie energetică din lume controlată de statul rus) va alimenta cu gaze naturale cel mai mare consumator de energie din lume, China. Obținerea accesului la piața chineză ce dezleagă Rusia de dependența livrării gazelor către UE, la momentul actual cel mai mare consumator de energie rusească, poate fi considerată răspunsul Kremlinului la izolarea economică crescândă a Rusiei de către Occident.
Acordul energetic încheiat cu China aduce Rusiei o mare libertate de acțiune politică. Fără a forța cursul evenimentelor din Ucraina și diminuând considerabil efectele sancțiunilor economice occidentale, acest acord a potențat decizia Moscovei de a materializa proiectul său de integrare economică alternativă. Astfel, la 29 mai Rusia Belarus și Kazahstan semnează oficial în capitala kazahă Astana acordurile de înființare a Uniunii Economice Eurasiatice într-un moment în care opinia publică europeană și-a exprimat scepticismul față de viitorul UE. Gândită demult, realizată acum, Uniunea Eurasiatică aduce un mesaj politic important iar din această perspectivă înființarea sa oficială trebuie percepută mai puțin ca pe o coincidență și mai mult ca pe un fapt bine gândit și coordonat cu evoluțiile regionale și internaționale.
,,În primul rând, Uniunea este economică și nu atinge independența, suveranitatea politică a partici-panților la integrarea economică’’
Nursultan Nazarbaev, președin-tele Kazahstanului, a fost cel care a inaugurat ceremonia de semnare a acordului de constituire a Uniunii Economice Eurasiatice în calitate de gazdă a evenimentului. Nazarbaev a ținut să rostească în debutul discursului său o afirmație care a apărut sub forma unei precizări pentru opinia publică: ,,În primul rând, Uniunea este economică și nu atinge independența și suveranitatea politică a participanților la integrarea economică’’. Subtil, această precizare constituie un răspuns dat ,,gurilor rele’’ (în speță, UE și SUA) care cataloghează Uniunea Eurasiatică drept un instrument de refacere a fostei URSS. În acest sens, Uniunea Eurasiatică este privită de către Occident ca un proiect geopolitic al Moscovei prin care Rusia își va utiliza toate resursele pentru a-și recâștiga statutul de superputere.
Capitala Uniunii Vamale este Astana și nu Moscova
În continuare, al doilea argument pe care președintele kazah îl utilizează pentru a combate ,,dena-turarea’’ adevăratei fețe a Uniunii Eurasiatice este faptul că ,,simbolic, actul istoric de constituire a Uniunii Economice este semnat la Astana, noua capitală a Kazahstanului independent’’. În drumul său spre măreție, Moscova este privată de cel mai important statut, cel de capitală, însă pe de altă parte, se pune la adăpost de orice acuzații de imperialism.
Totuși, alegerea capitalei Kazahstanului ca loc de semnare a acordului privind Uniunea Vamală poate fi considerată inspirată dacă se ține cont de simbolistica pe care o reflectă orașul Astana. Așa cum afirmă Nazarbaev, ,,Astana se află în centrul și în inima Eurasiei, este cea mai tânără capitală a lumii contemporane. În cronologia orașului deja s-au înscris pagini luminoase ale evenimentelor internaționale: adunarea liderilor religiilor mondiale, summit-ul OSCE și a Organizației de Cooperare de la Shanghai…’’.
Din punct de vedere obiectiv, menționează oficialul kazah, Astana a devenit ,,leagănul Uniunii Eurasiatice’’ deoarece ,,Kazahstanul a adus o contribuție istorică în continuarea ideii de integrarea eurasiatică, anume aici la începutul secolului s-a creat Comunitatea Economică Eurasiatică’’. Mai precis, această contribuție istorică a adus-o însuși Nursultan Nazarbaev care menționează că ,,inițiativa creării Uniunii Economice Eurasiatice am expus-o pentru prima dată la Universitatea de stat Lomonosov din Moscova cu 20 de ani în urmă’’. În concluzie, având la bază succesul diplomatic al președintelui Nazarbaev, ,,Astana – capitală a Uniunii Eurasiatice’’ reprezintă o manevră strategică prin care întreaga Uniune creată își îndreaptă privirea și deschiderea către China în special și Asia în general.
Atuurile Uniunii Eurasiatice
Considerată de către membrii săi fondatori ,,cea mai mare uniune integratoare a lumii contemporane’’, Uniunea Eurasiatică prezintă cifre și statistici care îi justifică potențialul său economic: ,,populația Uniunii este de 170 milioane de oameni – locul 7 în lume, Uniunea noastră este cel mai mare exportator de resurse energetice și de grâu… ea se asigură independent pe deplin cu produse alimentare și energie și dispune de rețele de comunicații în spațiul pieței comune dar și cu alte state… astfel, noi suntem autosuficienți în ceea ce privește resursele-cheie care garantează independența statelor’’.
Caracteristicile Uniunii Vamale în plan economic reprezintă într-adevăr un atu, însă mai exact, punctul forte al acestei organizații de integrare economică îl reprezintă resursele energetice. În situația în care Rusia, Belarus și Kazahstan sunt cel mai important exportator energetic la nivel mondial, Uniunea Vamală va deține un monopol pe piața resurselor energetice care îi va oferi o considerabilă forță de acțiune politică. Semnalul ,,autosuficienței relaționat cu principiul independenței statelor’’ expus de Nazarbaev este adresat indirect UE care în eventualitatea pierderii războiului energetic asupra resurselor caspice este condamnată la o dependență energetică față de Uniunea Eurasiatică. Ca urmare a acestui fapt, UE trebuie să ia tot mai mult în calcul faptul că de câștigarea Georgiei și a Azerbaidjanului de partea sa depinde în mare măsură independența sa energetică față de marele exportator eurasiatic – ,,aceasta este realitatea geo-economică a secolului XXI’’.
,,Formarea Uniunii Eurasiatice a fost un proces îndelungat și dificil, pe unii i-am pierdut pe drum… pe alții i-am găsit…’’
Încheierea ceremoniei de constituire a Uniunii Eurasiatice de la Astana s-a realizat prin discursul președintelui Belarusului Aleksandr Lukașenko. Succedându-l pe Vladimir Putin care a susținut că ,,și până acum a fost dificil să ne înțelegem asupra tuturor problemelor’’ legate de Uniune existând ,,contradicții dure’’, liderul de la Minsk a acordat o atenție deosebită evoluției Uniunii Eurasiatice până în prezent. Acesta a expus faptul că ,,procesul de formare a Uniunii Eurasiatice a fost exclusiv îndelungat și dificil, pe unii i-am pierdut pe acest drum, am în vedere Ucraina lui Kucima care a început împreună cu noi această muncă grea, dar care din păcate, a fost mult prea grea pentru Ucraina, însă sunt sigur că mai devreme sau mai târziu conducerea statului va înțelege unde i se află fericirea și că nu va pierde ceea ce de drept aparține poporului ucrainean’’. Mesajul președintelui belarus a fost unul foarte clar, Ucraina a fost de la început percepută ca un stat fondator și ine-rent realizării acestui ,,pod’’ ce leagă Europa de Asia înfloritoare. Prin urmare, chiar dacă a ratat momentul de fondare, Ucraina va rămâne o prio-ritate pentru noua Uniune creată.
Configurația Uniunii Eurasiatice proiectată la începutul anilor 90’ diferă considerabil față de cea realizată în 2014. Aici Lukașenko precizează că ,, pe alții i-am găsit pe acest drum îndelungat și greoi, Armenia și Kirghistan’’. Aceste două țări urmează să se alăture Uniunii Eurasiatice până la intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie 2015. În acest sens, Armenia reprezintă victoria Rusiei care a reușit să fure Armenia Uniunii Europene chiar în preajma Summit-ului de la Vilnius.
Chiar dacă ambii Nazarbaev și Putin au garantat că în cadrul ceremoniei că Uniunea nu diminuează suveranitatea statelor participante, Aleksandr Lukașenko percepe Uniunea Eurasiatică ca pe o primă etapă către integrarea politică. În sfârșit, acesta crede că ,, Uniunea va deveni în viitor baza unității noastre politice, militare și umanitare’’. Ținând cont de conjunctura internațională generată de criza din Ucraina defavorabilă Rusiei, nu este exclus ca Uniunea Eurasiatică să-și înceapă construcția mai întâi de toate politico-militar, apoi socio-economic.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
