Cinci puncte vamale prin care poți trece în Bulgaria există în județul Constanța. Ultimele două, construite cu fonduri europene de Consiliul Județean la inițiativa lui Nicușor Constantinescu, stau la doar 19 kilometri distanță una de cealaltă, în două dintre cele mai sărace sate din județ. Niciuna dintre cele două localități nu a accesat vreodată fonduri europene.
Teodor Baconschi: „O investiție inutilă și prea costisitoare”
Pe vremea în care era președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu a ținut cu dinții ca cele două investiții să fie realizate cât mai curând. Așa se face că, în septembrie 2012, Victor Ponta semna o hotărâre de guvern care stabilea ca în județul Constanța să fie deschise două noi puncte de trecere, la nici 20 de kilometri una de alta. Decizia fostului premier venea în contextul în care, pe granița Bulgariei cu România, care traversează județul Constanța, existau deja trei puncte de frontieră suficient de apropiate unele de altele: pe malul mării, la Vama Veche, 40 de kilometri mai departe, la Negru Vodă, și alți 100 de kilometri mai departe, la Ostrov.
Cu toate acestea, în 2012 guvernul Victor Ponta stabilește deschiderea unor noi vămi, în localitățile Dobromir, respectiv Lipnița. Satele bulgărești corespondente acestora sunt Krushari și Kainargea. Consiliul Județean Constanța a motivat în fața Uniunii Europene că cele două puncte de trecere sunt absolut necesare pentru traficul de mărfuri și dezvoltarea economică a celor două localități, poate cele mai sărace din județ. Administrația județeană a uitat să spună însă că primarii celor două comune nu aduseseră în comunitate niciun proiect european, că satele celor două localități nu aveau asfalt, canalizare, apă curentă, iar una dintre comunități era într-o majoritate covârșitoare asistată social.
La vremea aceea, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi considera inutile cele două investiții și spunea că mentenanța și toate celelalte costuri necesare pentru funcționarea a două noi puncte de trecere sunt prea mari pentru beneficiile pe care le-ar aduce. Fostul ministru invoca tocmai cele trei vămi deja existente de-a lungul graniței județului, aflate la distanțe suficient de apropiate.
Finalizarea vămii de la Dobromir, întârziată mai mult de un an din cauza furturilor repetate
Dar Uniunea Europeană a declarat eligibile cele două proiecte și a virat Consiliului Județean Constanța aproximativ 12 milioane de euro pentru a începe lucrările de înființare a celor două puncte de trecere. Inaugurarea investițiilor ar fi trebuit să aibă loc în 2014, dar, pe fondul birocrației dintre instituțiile românești (precum ar fi faptul că administrațiile locale nu cădeau de acord cu Garda de Coastă în privința unor tronsoane de drum) și a altor formalități, prima vamă, Lipnița-Kainargea, a fost deschisă abia în octombrie 2017. În spațiul public, evenimentul a fost prezentat cu fast, ca o mare realizare de infrastructură, iar panglica a fost tăiată de premierii României și Bulgariei, Mihai Tudose și Boiko Borisov, dar și de miniștrii de Interne ai celor două state vecine, Carmen Dan și Valentin Radev.
A doua vamă, Dobromir-Krushari, a fost inaugurată abia un an și două luni mai târziu, din cauza construcției greșite a sediului vameșilor, dar și a furturilor repetate de pe partea românească. În primă fază, constructorul a ridicat un stâlp în fața geamului prin care călătorii ar fi trebuit să înmâneze buletinele spre control. Ulterior, din cauza altor nereguli, Poliția de Frontieră a refuzat să preia punctul vamal, întrucât acesta nu ar fi corespuns cerințelor de securitate. În cele din urmă, când investiția părea finalizată, s-au găsit câțiva localnici din Dobromir sau din împrejurimi care să fure panourile informative și alte indicatoare. Așa s-a ajuns ca vama de-aici să fie inaugurată, de data asta fără fast, premieri și miniștri, abia în decembrie 2018.
Mai mulți vameși decât călători
Conform informațiilor furnizate de Garda de Coastă, în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 ianuarie 2019, prin vama Lipnița – Kainargea au trecut, dus-întors, 2150 de mașini, ceea ce înseamnă o medie de șase mașini pe zi. Conform aceleiași surse, în perioada 17 decembrie (momentul inaugurării) și 7 ianuarie (ziua în care am solicitat informațiile), prin vama Dobromir – Krushari au trecut, dus-întors, 64 de mașini, adică nici trei mașini pe zi.
De precizat ar fi că, așa cum ne-au povestit angajați din cele două primării, în satele celor două localități, Dobromir și Lipnița, trăiesc mai mulți localnici care au rude în Krushari, respectiv Kainargea și care, odată cu deschiderea celor două puncte de trecere, au început să își viziteze mai des prietenii și familiile din Bulgaria și viceversa.
Zilele trecute, una dintre cele trei, respectiv șase mașini, a fost a noastră: am vrut să vedem cum arată un drum prin cele două puncte de trecere și cum sunt drumurile de legătură dintre cele două localități românești, respectiv bulgărești.
Cum arată o călătorie prin cele două vămi
Am plecat din Constanța și am mers vreo oră și jumătate în vestul județului. Nicăieri pe drum nu am văzut vreun indicator care să ne anunțe că ne îndreptăm spre o localitate cu punct vamal. După vreo 80 de kilometri, am părăsit drumul principal și am virat stânga, dar doar pentru că mai fusesem acolo și știam unde este localitatea. Indicatorul care te îndrumă spre Dobromir este amplasat într-un loc unde îl poți trece ușor cu vederea și, în orice caz, după drumul de acces spre localitate, nu înainte… Nici la începutul drumului spre Dobromir, nici la intrarea în localitate și nici altundeva până la punctul de trecere nu am văzut vreun panou informativ care să ne indice existența unei vămi. Toate au fost furate sistematic și, la un moment dat, nu au mai fost înlocuite.
Am traversat astfel satul cu cel mai mare procent de populație neștiutoare de carte și asistată social. Mulți dintre localnicii de aici locuiesc în bordeie și vorbesc într-o „dobrogeană” pură, adică o română amestecată cu turcă și alte dialecte. Nu au canalizare, apă curentă, unii nici lumină. De asfalt nici nu se poate pune problema.
În această localitate nu a ajuns niciun ban din fonduri europene. În 2014, primarul localității și secretara primăriei au fost condamnați definitiv la câte șase, respectiv opt luni de închisoare cu suspendare după ce au emis documente false pentru tranzacționarea unui teren agricol, vândut astfel de două ori. În 2015, același primar a fost trimis în judecată pentru că, spun procurorii, ar fi fraudat 1 milion de euro din fondurile europene pentru agricultură (APIA). Atât primarul, cât și secretara primăriei sunt astăzi, din nou, în funcții.
În cele din urmă am ajuns la punctul vamal. Doi vameși bulgari, doi români și câte un șef de fiecare parte ne-au întâmpinat, curioși că am ales vama de la Dobromir. Mai bine de 20 de minute am stat în vamă, timp în care buletinele noastre erau la verificat, și am fost nevoiți să răspundem la mai multe întrebări, fapt neobișnuit, spre exemplu, la punctul de trecere din Vama Veche: „Unde mergeți? De ce? Cu ce vă ocupați? Ce aveți în portbagaj? Când vă întoarceți în România? Vă așteaptă cineva în Bulgaria? Vă întâlniți cu cineva?”, au fost câteva dintre întrebările la care am fost nevoiți să răspundem.
După 20 de minute am părăsit vama și în alte 20 de minute am ajuns în Krushari. Nici aici nu am găsit panouri informative despre punctul vamal, așa că am căutat să ajungem în Kainargea, pentru a trece prin punctul vamal din Lipnița.
Între Krushari și Kainargea sunt puțin peste 20 de kilometri pe care i-am străbătut în tot atâtea minute. În vama din Lipnița am stat, din nou, peste 20 de minute pentru a putea intra în țară și am răspuns aproximativ la aceleași întrebări: „De ce ați fost în Bulgaria? Când ați intrat în Bulgaria și pe unde? De unde veniți? Ce-ați făcut în Krushari? Aveți rude în Bulgaria?”…
După ce am răspuns la toate întrebările, am ajuns în Carvăn, satul în care este înființat punctul vamal și care aparține de comuna Lipnița. Satul nu pare atât de sărac precum Dobromir, dar pare pustiu. În 2002 mai avea doar 500 de locuitori, iar astăzi probabil că doar 50 de case mai sunt locuite. Nici Lipnița, comuna de care aparține acest sat, nu a văzut vreun ban european din 2007 încoace.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
