Marea Neagră este cea mai poluată mare a Europei, este de două ori mai murdară decât Marea Mediterană iar principalele gunoaie aruncate în ape sunt deşeurile din plastic şi produsele chimice, inclusiv reziduurile industriei farmaceutice. În mod normal, pe o bună întindere a litoralului Mării Negre, autorităţile locale şi serviciile sanitare ar trebui să interzică baia în mare şi consumul de peşte şi fructe de mare.
O amplă cercetare ştiinţifică dedicată situaţiei zonelor costiere şi marine din dreptul litoralului Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei, în Marea Neagră, efectuată între 2017-2019, a fost făcută public la sfârşitul anului 2019.
Conform Institutului de Biologie Marină al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, 83% din gunoiul din Marea Neagră este format din plastic. Cele mai mari cantităţi provin din Dunăre şi din Nistru şi, conform cercetării, se încadrează între un minim de 6 şi un maxim de 50 de bucăţi de plastic pe litru şi pe oră. O cantitate care depăşeşte toate situaţiile întâlnite în cazul celorlalte mări europene şi este de două ori mai mare decât ce ajunge în Mediterana.
Pe urmele acestei cercetări, televiziunea britanică BBC a realizat un reportaj care prezintă principalele aspecte ale poluării şi câteva dintre remediile la o situaţie care stârneşte deja preocupare.
Imaginile de pe plaja de lângă oraşul gerogian Batumi sunt relevante pentru prezent: o groapă de gunoi, neprotejată, cu deşeuri menajere şi plastic, în buza apei. Orice ploaie puternică sau vânt aruncă tonele de gunoi direct în Marea Neagră.
Dar nu aceste gropi de gunoi de pe plaje sunt sursele principale de poluare ci cele trei ape curgătoare care se varsă în Marea Neagră: Nipru, Nistru şi Dunărea. Pe Nipru, de exemplu, au fost semnalate concentraţii atât de mari de fosfaţi şi fertilizatori chimici, utilizaţi cu predilecţie în agricultură, încât pe porţiuni întinse de litoral a dispărut viaţa marină. Poluarea a fost atât de intensă încât autorităţile sanitare din Odesa (Ucraina) au recomandat în timpul sezonului estival evitarea băilor în mare.
Contaminarea cu produse chimice, în special cu cele din industria farmaceutică, este la rândul ei o sursă de poluare majoră a apelor Mării Negre. Bacteriile devin rezistente la antibiotice, în mare parte deversate în apele mării, şi pot provoca efecte pe termen lung asupra organismului uman. Deşeurile chimice se regăsesc în peştele şi fructele de mare iar peştele vândut şi consumat este plin de substanţe care nu sunt conforme consumului uman. Bacteriile nu pot fi eliminate uşor iar poluarea are efecte pe termen lung asupra sănătăţii oamenilor. Combinate cu microplasticele aruncate în apele fluviale şi marine, deşeurile chimice pot elimina orice forme de exploatare în sens economic şi turistic a litoralului Mării Negre.
Cercetătorii intervievaţi de BBC sunt de părere că poluarea Mării Negre poate fi stopată prin ample proiecte de mediu. În principal, de tratare a apelor uzate, aşa cum sunt în majoritatea oraşelor de pe malurile Dunării. Acolo unde politicile Uniunii Europene au cerut, şi au oferit finanţare, apele au devenit mai curate iar ecosistemul a început să îşi revină. Din păcate, în jumătatea răsăriteană a litoralului Mării Negre eforturile pentru protejarea mediului sunt abia la început.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
