Autoritățile grecești, care au descris accesul la mare ca pe un drept uman inalienabil, au demarat lucrări pentru a echipa aproape 300 de plaje din țară cu rampe mecanice care să faciliteze accesul în apă pentru oamenii în scaune cu rotile, transmite Smithsonian Magazine. Și plaje din România oferă facilități oamenilor cu dizabilități, dar la o scară mai mică și prin metode diferite.
Articol publicat inițial pe G4Media.ro, în cadrul proiectului ENTR.
G4Media a vizitat pentru ENTR plajele de pe litoralul românesc și a explicat într-un dialog video cu RFI care este situația plajelor accesibile.
Spre deosebire de litoralul grecesc, unde lucrările s-au încheiat deja pe jumătate din plajele alese, pe litoralul românesc sunt patru plaje disponibile persoanelor cu dizabilități: Plaja Blancho (Mamaia), Plaja Gaia (Constanța), Plaja Lebedelor (Mangalia) și Plaja Ancuței (Năvodari).
Aceste patru plaje au câte unul sau două scaune flotabile, care permit oamenilor în scaune cu rotile să se deplaseze pe nisip și să se bucure de apă fără să fie nevoiți să depună efort fizic,
Scaunele sunt astăzi disponibile turiștilor de pe litoral datorită unei inițiative private, începută în 2017 de către Asociația Împreună pentru Viitor Constanța, iar acest aspect explică lipsa rampelor mecanice pe litoralul românesc.
Mihaela Căruțașu, președintele Asociației Împreună pentru Viitor Constanța, a explicat pentru G4Media că, deși se știe deja despre inițiativa autorităților din Grecia, ONG-ul nu dispune de resursele necesare pentru a instala asemenea rampe costisitoare, care au funcții precum control prin telecomandă și alimentare cu panouri solare.
Caracterul privat al inițiativei din România se remarcă și în alte privințe, cum ar fi potecile de acces și toaletele ușor accesibile. Proiectul de pe litoralul grecesc, cu o valoare de peste 15 milioane de euro, prevede și amenajarea toaletelor, drumurilor și ale altor facilități, chiar până la baruri și magazine de gustări.
Împreună pentru Viitor, în schimb, selectează plaje unde atât geografia zonei cât și infrastructura oferită de proprietarii locali este deja avantajoasă – ONG-ul contribuie cu scaunele propriu-zise, dar potecile de acces până la ele, toaletele și orice altceva ține de infrastructură este în mâinile administratorilor plajelor.
Plaja Pupa, spre exemplu, prima plajă care a devenit accesibilă persoanelor cu dizabilități, în 2017, a trebuit să fie închisă în acest an din motive economice asupra cărora asociația nu are nicio influență, explică reprezentanții ONG-ului.
În ceea ce privește eforturile statului, în 2021 a fost depus în parlament un proiect de lege care să asigure un număr minim de șezlonguri rezervate și poteci de acces pentru persoanele cu dizabilități pe toate plajele din România, dar proiectul este încă în circuitul parlamentar și așteaptă un răspuns de la comisiile de specialitate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
