România şi Vietnam au stabilit relaţii diplomatice la 3 februarie 195o. Până la sfârşitul războiului din Indochina, soldat cu prăbuşirea regimului politic pro-american de la Saigon şi cu unificarea Vietnamului de Sud cu Nordul comunist, Nicolae Ceauşescu a intermediat negocieri între liderii comunişti de la Hanoi şi preşedintele SUA, Richard Nixon. După aceea, din relaţia cu Vietnamul, până în 1989, românilor le-au rămas celebrele cutii cu pastă de creveţi, vândute în toate magazinele goale.
Astăzi, însă, durabilitatea creşterii economice a României pare că este legată şi de prezenţa într-un număr tot mai mare a muncitorilor veniţi din Republica Socialistă Vietnam.
Vietnamul comunist este de acord cu trimiterea muncitorilor în România
La mijlocul lunii ianuarie 2019, Nguyen Gia Liem, director adjunct al Departamentului pentru Forţa de Muncă din Străinătate din cadrul Ministerului Muncii, a aprobat planul de trimitere a peste 120.000 de muncitori vietnamezi în cinci state cu care regimul comunist de la Hanoi a semnat memorandumuri de colaborare. Trei dintre aceste state sunt cele mai performante din Asia (şi printre cele mai dezvoltate din lume) – Japonia, Taiwan, Coreea de Sud – iar două sunt membre ale Uniunii Europene – România şi Bulgaria.
În 2018, în străinătate lucrau, conform datelor transmise de agenţia naţională de presă de la Hanoi, 142.860 muncitori vietnamezi, dintre care 68.737 în Japonia, 60.369 în Taiwan, 6.538 în Coreea de Sud, restul fiind distribuiţi în alte state, precum Arabia Saudită, România şi Bulgaria.
Într-un interviu acordat presei vietnameze în noiembrie 2018, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Đáo Ngoc Dung, a anunţat că la Hanoi există o cerere din partea Bulgariei de aproximativ 50.000 de persoane, care ar fi aşteptaţi să lucreze în domeniile construcţiilor, industriei textile, agriculturii şi serviciilor medicale.
Totuşi, a explicat ministrul Dung, România este vizată cel mai bine de politica Partidului Comunist Vietnamez şi a guvernului de la Hanoi în ceea ce priveşte trimiterea de muncitori, la cerere. „România – a declarat ministrul vietnamez al Muncii şi Protecţiei Sociale – are o cerere uriaşă pentru forţă de muncă străină, deoarece economia ei creşte rapid, cu 5%-7% pe an. Muncitorii vietnamezi sunt solicitaţi în domeniile construcţiilor, agriculturii şi industriei”.
Đáo Ngoc Dung a precizat presei că anul viitor, în 2020, Adunarea Naţională (Parlamentul) de la Hanoi va vota o nouă lege referitoare la posibilitatea muncii în străinătate pentru cetăţenii vietnamezi. Astfel, a adăugat el, cererea României, de câteva sute de mii de muncitori în economie, va putea fi satisfăcută pe deplin.
În 2017, conform relatărilor presei centrale de la Hanoi, în România erau înregistraţi 1.406 muncitori vietnamezi, cei mai mulţi la şantierul naval Vard din Tulcea (300 de angajaţi). Acest număr ar urma să se dubleze imediat după adoptarea noii legi. La Tulcea, prin urmare, se află şi va exista şi în viitor cea mai mare comunitate de vietnamezi din România.
În acest context, „Dhân Nân”, organul central de presă al Partidului Comunist Vietnamez, a acordat o atenţie deosebită vizitei făcute la Bucureşti de către Pham Binh Minh, viceprim-ministru şi ministru de Externe al R.S. Vietnam, la 6 iulie 2018, în efortul de a organiza importanta comunitate de vietnamezi existentă deja în România. Pham Duy Hung, vicepreşedintele Asociaţiei Vietnamezilor din România, susţinea că numărul celor care locuiesc aproape permanent se ridică la 1.ooo de persoane şi că acest fapt este un lucru extrem de pozitiv în strângerea relaţiilor prieteneşti bilaterale.
România şi Vietnam: muncitorii vietnamezi au accelerat ritmul relaţiilor bilaterale
Lipsite de consistenţă mai bine de un sfert de secol după prăbuşirea regimului comunist de la Bucureşti, relaţiile dintre România şi Vietnam au cunoscut în ultimii cinci ani o revigorare spectaculoasă.
În plan politic, în luna iulie 2016, prim-ministrul Dacian Cioloş a vizitat Hanoiul şi s-a întâlnit cu omologul său vietnamez, Nguyen Xuan Phuc. Este vorba despre primul contact bilateral la nivel înalt după 1995.
La 25 octombrie 2018, la Hanoi, ministrul vietnamez al Planificării şi Investiţiilor, Nguyen Chi Dung, şi ministrul român pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan Radu Oprea, au semnat două Memorandumuri de înţelegere în domeniile promovării investiţiilor şi în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Cei doi demnitari şi-au asumat proiectul de a creşte volumul schimburilor comerciale bilaterale de la un nivel de 200 milioane dolari, în 2018, la 500 milioane dolari în viitorul imediat.
Schimburile comerciale dintre România şi Vietnam au fost aproape inexistente după 1989: în 2005, abia atingeau 25 de milioane dolari. Din 2014, însă, revigorarea este vizibilă iar creşterea este semnificativă: 125 de milioane dolari în 2014, 175 milioane dolari în 2015 şi previziuni optimiste pentru jumătate de miliard de dolari în următorii doi-trei ani. Din Vietnam intră pe piaţa românească în special cafea, peşte, fructe de mare, textile, electronice şi echipamente de calculatoare iar România exportă produse chimice şi maşini. În toate întâlnirile oficiale bilaterale din ultimii ani, presa de la Hanoi a consemnat regretul că România nu reuşeşte să îşi sporească nivelul investiţiilor directe în Vietnam, în momentul de faţă el fiind de doar 3 milioane dolari. Foarte puţin pentru o economie care se dezvoltă într-un ritm ameţitor şi care are nevoie de sume tot mai importante.
În luna noiembrie 2018, la Bucureşti, ministrul vietnamez al Muncii şi Protecţiei Sociale, Đáo Ngoc Dung, a semnat din partea ţării sale angajamentul potrivit căruia Vietnamul va trimite în România un număr sporit de muncitori. Cererea părţii vietnameze este aceea ca angajatorii români să acorde salarii apropiate de cele obţinute de români, cuprinse între 600 şi 1.200 de dolari dar care, desigur, pot depăşi aceste plafoane.
După intrarea în vigoare a noii legi privind munca în străinătate pentru vietnamezi, în 2020, pe piaţa forţei de muncă din România pot veni zeci de mii de persoane pentru a fi angajate în industrie, construcţii, agricultură şi servicii medicale. Totodată, România s-a angajat să acorde sprijin vietnamezilor care vor să studieze la universităţile din ţara noastră, în special în domeniile tehnice, medicale şi IT.
Relaţiile politice foarte calde instalate între România şi Vietnam în ultimii ani au fost subliniate şi de preşedintele Klaus Iohannis în cadrul ceremoniei oficiale din 29 ianuarie 2019, de primire a scrisorilor de acreditare a noului ambasador al Republicii Socialiste Vietnam la Bucureşti, Dang Tran Phong.
Vietnam este un stat cu regim comunist, cu o populaţie de peste 100 milioane locuitori şi un Produs Intern Brut de aproximativ 2000 de euro pe locuitor. Din 1986, regimul de la Hanoi a adoptat modelul chinezesc de „capitalism de stat”, ceea ce a permis o dezvoltare accelerată, care durează de trei decenii. Cândva una dintre cele mai sărace ţări de pe glob, răvăşită şi de un război de mai bine de trei decenii, Vietnamul cunoaşte în ultimii ani o creştere economică de peste 6% anual. Cu toate acestea, distanţa câştigurilor dintre Vietnam şi România încă este destul de mare.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
