Puțin i-a lipsit lui Liviu Dragnea să aplice, dintr-o cameră scumpă de hotel din Washington DC, o lovitură aproape fatală luptei anticorupție și sistemului judiciar din România.
Era patru dimineața peste Ocean și, probabil, liderului de facto al Guvernului României i-a pierit somnul atunci când a aflat că președintele Iohannis a intrat pe ușile Palatului Victoria, pentru a prezida ședința de Guvern de miercuri, 18 ianuarie.
Planul fusese dejucat. Cele două OUG-uri care vizau grațierea și schimbarea codurilor penale nu au mai fost puse pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, de altfel ordine de zi ținută secretă până la startul întâlnirii. Modificările codurilor penale nu au mai putut fi adoptate și au intrat, așa cum era normal, în dezbatere publică. Acțiunile orchestrate de Liviu Dragnea au fost expuse opiniei publice.
Nu este un scenariu de film cu mafioți latino-americani care, din vilele lor luxoase aflate în paradisuri fiscale, comandă traficul de droguri pe diferite continente.
Este pur și simplu un episod din politica românească de astăzi.
Șeful partidului de guvernare a redactat în cabinetul său de președinte al Camerei Deputaților două ordonanțe de urgență care, adoptate, ar fi slăbit serios pârghiile luptei anticorupție, i le-a pus în brațe ministrului Justiției, a decretat ca aceste documente să intre, fără dezbatere publică, în următoarea ședință de Guvern și a zburat în statul-emblemă pentru democrație, pentru a privi cum în România se zguduie tocmai democrația.
Este greu de spus care din faptele de mai sus sunt mai grave. Ce frapează mai mult? Faptul că niște ordonanțe de urgență ce modifică codurile penale ale României sunt scrise în biroul șefului camerei inferioare a Parlamentului, că modificări asupra unor coduri penale pot fi adoptate fără ca nimeni din sistemul judiciar să le vadă și să se pronunțe asupra lor, că aceste modificări afectează grav, prin natura lor, lupta anticorupție, ori că toate aceste lucruri au fost învăluite în minciună?
Cel mai mult ar trebui să deranjeze, probabil, că una dintre primele măsuri ale unui partid care a câștigat cu ajutorul unor promisiuni populiste 45% din voturile românilor prezenți la urne este schimbarea codurilor penale și grațierea infractorilor. Asta au votat românii? Nu. Până acum se dovedește că au fost păcăliți. Or, dacă vreți, au simțit din plin, pentru prima dată serios în epoca Dragnea, ce înseamnă ”post-adevăr”.
Sub pretextul aglomerării penitenciarelor din România, ministrul Justiției a încercat să pună în vigoare niște măsuri ce schimbă în anumite cazuri în mod fundamental codurile penale. Și nu oricum, ci pe sub masă, pe la colțuri, mișelește și fără să respecte etica unei democrații consolidate, a unui adevărat stat de drept. Este legal? Poate că da. Este democratic? Este moral? Cu siguranță nu.
Intervenția președintelui Klaus Iohannis a oprit acest lucru, iar OUG-urile au fost puse în dezbatere publică. Abia acum putem să tragem concluzii despre aceste ordonanțe. Și nu este neapărat necesar să ne pronunțăm noi, societatea civilă. Este de ajuns să ascultăm reacțiile experților și a reprezentanților statului, ai sistemului judiciar, ai partidelor politice de opoziție, ai partenerilor externi sau să privim atent reacția societății civile sau fotografia realizată de agențiile de presă internaționale. Ceea ce a impresionat în desfăşurarea acestui film a fost, însă, reacţia intempestivă şi decisă a puterilor şi instituţiilor statului, inclusiv a celor care se ocupă de administrarea Justiţiei. Până acum, acest tip de ofensivă împotriva unei decizii guvernamentale era, pur şi simplu, o teorie tehnică: aduceţi-vă aminte de inexpresivitatea reacţiilor în vara anului 2012, când au fost spulberate în câteva zile fundamente constituţionale, sau de proiectul aceluiaşi ministru Florin Iordache cuprinse în ceea ce opinia publică ştie de „marţea neagră“. Sănătatea reacţiei instituţionale la anomalia unor proiecte de modificări legislative neagreate de instituţiile cărora se adresează este o veste excepţională pentru România de astăzi.
Președintele României s-a poziționat clar, prin gesturi fără echivoc care, atenție, nu i-au fost până acum caracteristice, împotriva acestor practici netransparente și măsuri controversate.
Procurorul general al României a declarat că „există un sentiment de îngrijorare în rândul procurorilor cu privire la proiectul de grațiere, iar în Consiliul Superior al Magistraturii ideea generală pe acest subiect este una negativă. Nu avem nevoie de acte de clemență, avem nevoie de acte de consolidare a instituțiilor românești care luptă cu criminalitatea, cu corupția, cu conflictul de interese“.
Direcția Națională Anticorupție susține, printr-un comunicat de presă, că „modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată“.
DIICOT a emis opinia potrivit căreia „există riscul ca graţierea să favorizeze fenomenul infracţiunii. Proiectul OUG supus opiniei noastre este de natură a contraria corpul procurorilor DIICOT prin efectele sale care vin în contradicţie vădită cu elementele de politică penală care au fundamentat acţiunea organelor de aplicare a legii în ultimii ani“.
Ambasadorul SUA la București a reiterat că „nu considerăm oportună nicio măsură care slăbeşte statul de drept în România şi ne aşteptăm ca toate instituţiile din România să încerce să consolideze lupta naţiunii împotriva corupţiei. Orice schimbare a legislaţiei anti-corupţie a României trebuie să se facă printr-un proces transparent, deplin consultativ, care consolidează lupta împotriva corupţiei şi pune capăt furtului bogăţiei ţării“.
Raluca Turcan, șefa principalului partid de opoziție din România a vorbit în numele partidului pe care îl reprezintă: „Atragem atenţia guvernării Dragnea că o lege a amnistiei şi graţierii dată pe furiş ar fi un abuz de încredere, ar fi un act de favorizare a infractorului, un atac la adresa poporului, care vrea să vadă dreptate şi nu decizii pentru scăparea infractorilor”.
Parlamentarii USR, a doua putere de opoziție din Parlament, vor iniția o moțiune simplă împotriva ministrului Justiției, Florin Iordache, potrivit unui comunicat de presă.
Agenția de presă „Reuters“ a titrat că „aceste măsuri ar putea să slăbească lupta împotriva corupţiei“.
Agenția americană „Associated Press“ a scris că „printre cei care ar putea să beneficieze de aceste măsuri se află preşedintele PSD Liviu Dragnea, iar mogulul media Dan Voiculescu, un susţinător al Guvernului, este alt posibil beneficiar“.
Proteste de stradă au existat în marile orașe ale României, în seara ședinței, iar în capitală câteva mii de oameni au scandat împotriva ordonanțelor de urgență.
Liviu Dragnea, autocratul din fruntea PSD, a încercat, în noaptea de marți spre miercuri, să-și trăiască visul american chiar din apropierea Capitoliului Statelor Unite. Însă visul american al lui Liviu Dragnea nu a avut ca esență libertatea de a gândi, de a vorbi, sau de a fi altfel, ci libertatea pe care probabil o simți atunci când scapi de dosare penale și de condamnări.
Bineînțeles, pe cale legală, puține sunt pârghiile (sau chiar nici una) prin care Guvernul poate fi împiedicat să adopte aceste ordonanțe de urgență, indiferent de forma pe care o vor îmbrăca avizele consultative ale instituțiilor judiciare.
Însă asta nu ne împiedică să milităm în continuare, prin orice modalitate, pentru continuarea luptei anticorupție, pentru practici transparente, pentru dezbateri publice, pentru legi de bun simț, pentru un stat normal, pentru o democrație consolidată, pentru adevăr și moralitate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
