Al doilea om de stat al SUA, vicepreședintele Joe Biden, a ajuns marți (20 mai) la București în cadrul celei de-a treia vizite pe care o întreprinde în România. Contextul regional extrem de agravat de criza ucraineană conține, fără îndoială, motivul de bază al acestei vizite de rang înalt în imediata vecinătate a Ucrainei, spațiu în care amenințarea dinspre Răsărit este cel mai intens resimțită.
Pericolul ce emană dinspre Răsărit ca și dovezile de încredere și sacrificiu pentru pace și democrație pe care România le-a prezentat ,,din prima zi’’ ca membru NATO au modelat discursul oficialului american ținut la București. Mai mult în calitate de ,,apostol’’ al României decât în cea de reprezentant politic, Joe Biden a ținut un discurs extrem de important ca mesaj adresat celor două fețe ale României – statului și poporului. Ușoara delimitare a publicului-țintă pe care discursul lui Biden o urmează sugerează deopotrivă aprecierea eforturilor României de a se pune în slujba valorilor păcii și libertății cât și încurajarea sa de a merge pe drumul construirii unei societăți democratice sub domnia legii. Direct și convingător, oficialul american a venit să vorbească românilor despre pilda cazului ucrainean, despre angajamentul asumat de statul român în fața propriului popor și al întregii Europe de a nu admite în România și în Europa scenariul din Răsărit.
,,Sunteți cea mai grozavă generație de luptători’’
Primul discurs pe care vice-președintele SUA l-a ținut în fața soldaților români și americani la baza militară Otopeni este cu adevărat unul simbolic. Detașat de ordinea protocolară și rigorile impuse de caracterul oficial al vizitei, adresarea lui Joe Biden a exprimat afectivitate și profund respect față de militarii români. Oficialul american, pătruns pe deplin de ambianța mediului militar și conjunctura pericolului regional, a apreciat sacrificiul și curajul de care poporul român a dat dovadă în situațiile de viață și de moarte prin bravii săi soldați.
În acest sens, vicepreședintele a declarat: ,,nu cred că am înțeles pe deplin curajul moral și fizic al poporului român, până când nu am văzut că ați fost în primele rânduri în Irak și Afganistan’’. Această remarcă, rod al poziției active jucate de România ca stat membru NATO în cadrul operațiunilor militare din Orientul Mijlociu, va fi completată de o înaltă apreciere pe care românii trebuie să o imortalizeze cel puțin la nivel de conștiință – ,,Sunteți cea mai grozavă generație de luptători. V-am văzut în Bosnia și Kosovo, în Kabul și Kandahar, în zone foarte grele… Sunt foarte mândru de dumneavoastră… Dumnezeu să apere România’’. Onoarea cu care Joe Biden încununează eforturile de luptă și sacrificiu ale ostașilor români în teatrele de luptă din străinătate reprezintă onoarea pe care SUA o acordă poporului român angajat în lupta pentru pace, li-bertate și democrație în Europa și întreaga lume. Pentru această responsabilitate îndeplinită demn, pentru faptul că ,,în România, forțele americane au găsit aliați de nădejde’’ România este remunerată cu sprijinul american la cel mai înalt nivel, ,,puteți să vă bazați pe noi’’ [SUA] fiind cea mai clară dovadă de devotament și încredere pe care Washingtonul le împărtășește României.
,,Trebuie să revitalizăm NATO ca să iasă mai puternică din criză’’
Retorica de îmbărbătare a poporului român la care Joe Biden recurge pe întreaga durată a discursului său de la Baza militară 90 reprezintă o măsură nobilă de întărire a încrederii României în capacitățile sale de apărare și luptă, dar mult mai important, în rolul jucat de NATO ca principală instituție furnizoare de securitate. Simțind fiorii ofensivei diplomatice din ultima perioadă pornite de Kremlin în relațiile cu Bucureștiul (episodul cu amenințarea lui Rogozin fiind elocvent în acest sens), vice-președintele SUA a reiterat afirmația președintelui american Barack Obama că ,,națiunile din NATO nu sunt singure’’ Statele Unite păstrându-și ,,obligația sacră’’ de a fi alături de România și ceilalți parteneri ai alianței.
Obligația sacră despre care înaltul demnitar amintește rezultă din importantul articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord care activează așa-numitul principiu ,,al muschetarilor’’. Prin urmare, mesajul emis la București de către Biden este clar și direct: în cazul unui atac din partea Rusiei asupra unui stat membru NATO, alianța va reacționa ca întreg. Din acest punct de vedere, așa cum susține ministrul de Externe al României Titus Corlățean, ,,vizita vice-președintelui Joe Biden este un semnal politic foarte important de susținere pentru România, pentru un aliat fidel, un partener strategic al SUA, într-un moment complicat la frontierele estice ale NATO’’.
Toate aceste mesaje pe care Joe Biden le-a emis la București exprimă esența relațiilor bilaterale româno-ame-ricane în cadrul NATO dar și în afara acestei instituții, asigurarea securității naționale a României și in extenso a statelor Europei Centrale care formează binecunoscutul ,,cordon sanitaire’’. În condițiile în care anexarea Crimeii la Rusia este considerată o oglindire aproape exactă a Anschluss-ului, Europa de la Batica la Marea Neagră resimte nevoia stringentă de a aparține polului de securitate american. În consecință, nu este întâmplător acest turneu european în state precum Polonia, Letonia, Lituania, Estonia și România (în acest șir includem și recenta vizită în Ucraina a lui Joe Biden) pe care oficiali americani l-au desfășurat odată cu izbucnirea crizei din Răsăritul Ucrainei. Neavând încredere în materie de securitate în nici un stat de pe continentul european (aici se are în vedere în special Franța și Regatul Unit) Europa Centrală și de Sud-Est abandonată în cel de-al II-lea Război Mondial în fața furiei germano-sovietice și-a găsit garantul securității sale peste ocean, în persoana SUA.
Din aceste considerente, încrederea pe care România (și celelalte state numite mai sus) o manifestă față de alianța nord-atlantică este direct dependentă de capacitatea NATO de a furniza securitate națională. Criza politică din Ucraina va spori această încredere în NATO din moment ce alianța își rejustifică logica existenței sale. Agresiunea Rusiei în Ucraina reprezintă cea mai elocventă lecție pentru NATO că, pe lângă tero-rism, dușmanul păcii și libertății în Europa îl reprezintă ,,războiul clasic’’ – politica agresivă a Rusiei. Așa cum a afirmat vicepreședintele Biden, ,,trebuie să revitalizăm NATO, ca să iasă mai puternică din criză’’ pentru că ,,Rusia a violat suveranitatea Ucrainei, dar și un principiu fundamental pe care l-am stabilit: granițele Europei nu trebuie să mai fie vreodată schimbate cu forța armelor’’.
Pilda Ucrainei: corupția – pericol la adresa securității naționale
În cea de-a doua sa adresare în fața publicului român, Joe Biden revine la ordinea protocolară a vizitei. Discursul ținut în fața societății civile, a președintelui Traian Băsescu și a premierului Victor Ponta la palatul Cotroceni a abundat în mesaje ce vizau deopotrivă statul român și poporul român privind continuarea eforturilor de construire a unei societăți cu adevărat democratice. Vechi prieten al României, Biden menționează că ,, de câte ori vin în România sunt uimit de progresul pe care l-ați realizat… Într-o singură generație, țara dumneavoastră s-a ridicat de la tiranie, ca să se alăture țărilor libere europene și celei mai puternice alianțe din istoria omenirii, NATO’’.
Progresul despre care vorbește omul politic american îl reprezintă drumul consolidării statului de drept în România. Accentul pus pe statul de drept ca formă indirectă a securității naționale este sugestiv în contextul în care anume degradarea principiului ,,rule of law’’ și ascensiunea corupției au împins Ucraina spre limita unui război civil. Așa cum afirmă demnitarul, ,,corupția suge din puterea națiunii, este o formă a tiraniei’’, de aceea ,,lupta împotriva corupției este nu doar o chestiune de guvernare bună, este patriotism’’. Ucraina a devenit o țară dezbinată politic și social tocmai din cauza corupției, acest dușman al domniei legii a săpat o prăpastie între societatea ucraineană și reprezentanții săi politici. Poporul ucrainean a ajuns să utilizeze forța și metodele extreme de exprimare împotriva aleșilor săi pentru că a acumulat frustrări față de un stat corupt, pentru că promisiunile i-au fost înșelate iar speranțele distruse (aici amintim amânarea semnării Acordului de Asociere de către președintele Ianukovici în cadrul Summit-ului de la Vilnius).
În directă concordanță cu situația din Ucraina, mesajul lui Biden pentru autoritățile de la București și pentru societatea civilă este cât se poate de limpede: statul de drept ,,este important pentru viețile cetățenilor care au dreptul să știe că vocile lor vor fi auzit de guvern, că firmele lor pot să concureze fără mită, că disputele pot fi soluționate transparent în instanță, că nimeni nu se găsește deasupra legii… Este important pentru economie, democrație și libertate…’’.
În sinteză, apelul general pe care vizita vicepreședintelui SUA l-a lansat României este următorul: securitatea națională a statelor membre NATO nu este pusă la îndoială și nu poate fi amenințată, iar SUA are ,,obligația sacră’’ de a susține statele libere și democratice. Dar securitatea națională trebuie să se consolideze mai întâi de toate pe principiile statului de drept. Astfel, pentru ca un popor să se simtă în siguranță pe plan intern și extern, corupția și războiul între state trebuie să fie combătute. România trebuie să învețe din această lecție de pragmatism și rea-lism politic pe care Washingtonul o predă. Consolidarea statului de drept reprezintă forma primară a securității naționale și atât timp cât criza din Ucraina amenință România, acest proces trebuie să aibă o dublă motivație și un caracter imuabil.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
