Nicușor Constantinescu a revenit în centrul atenției după ce procurorii DNA Constanța au cerut înlocuirea măsurii controlului judiciar cu cea a arestului preventiv pentru că fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a încălcat în mai multe rânduri obligațiile impuse de controlul judiciar, așa cum se arată într-un comunicat al DNA.
Într-una dintre înregistrările video publicate de presa locală pe 20 mai a.c. Nicușor Constantinescu repeta cu furie numele procurorului care a cerut arestarea sa, în urma încălcării obligațiilor impuse de judecători. Procurorul nu a gustat încercările lui Nicușor Constantinescu de a tergiversa judecata, la umbra unui istoric medical nefericit, nici în clinica din SUA, nici în sanatoriul din Techirghiol. În ianuarie 2014, același procuror a dispus ridicarea lui Constantinescu din curtea instituției pe care o conducea ca pe o feudă pentru că acesta refuza să se prezinte în fața procurorilor DNA Constanța, la audieri.
Constantinescu vorbește cu nesaț despre ”abuzurile făcute de procurorul DNA Constanța” care ”l-a arestat fără probe, fără martori, fără nimic”, repetându-i obsesiv numele: ”Bodean”, ”un abuz în serviciu al procurorului Bodean”, ”Andrei Bodean”, ”același procuror Bodean”, ”fantasmagoria procurorului Andrei Bodean care pur și simplu inventează tot felul de acuzații”, ”Bodean care m-a arestat acum doi ani”, ”Mă simt umilit de procurorul Andrei Bodean, care m-a hăituit în felul acesta”, ”Va răspunde într-o zi pentru faptele lui!”, ”procurorul Bodean, DNA, Zorro, Dobrogea, România”.
Fără să vrea, Nicușor Constantinescu i-a atribuit tânărului procuror Andrei Bodean (35 de ani) un corespondent potrivit în ficțiune. Zorro este un personaj pozitiv, eroul care întruchipează un spadasin mascat foarte abil și isteț. Zorro devenise celebru în comunitate datorită luptei continue pe care o ducea pentru a scoate oamenii de sub tirania guvernatorului.
La un an de la promovarea sa în cadrul DNA Constanța, procurorul Andrei Bodean a extins cercetările în dosarul retrocedărilor, iar la scurt timp a deschis un alt dosar pentru vânzarea unui teren de 1,5 hectare din inima stațiunii Mamaia. Câteva luni mai târziu, procurorul avea să demonstreze că Nicușor Constantinescu nu mai era invincibil: pe 15 ianuarie 2015, președintele CJC a făcut un circ memorabil în fața instituției, în momentul în care procurorul și polițiștii l-au adus cu forța la audieri. Un an mai târziu, același procuror descinde, într-un alt dosar penal, în toate ”cuiburile” trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky: Aqua Magic, Hotel Flora, Fundația Fantasio etc. Procurorul Bodean l-a trimis în judecată pe Radu Mazăre într-un dosar, iar pe Nicușor Constantinescu în alte cinci dosare penale.
Aflat la începutul carierei de magistrat, Andrei Bodean nu este nici pentru prima oară ținta atacurilor fostului președinte al CJC și nu este nici singurul magistrat al cărui nume este repetat obsesiv de Nicușor Constantinescu. La Constanța, istoricul presiunilor făcute asupra magistraților începe odată cu istoricul penal al baronilor.
În 2015, s-au împlinit 10 ani de când Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu sunt ”victimele poliției politice” și a ”metodelor securiste de anchetă și tortură”. De-a lungul unui deceniu, ”abuzurile Justiției” împotriva celor doi ”au fost comandate”, pe rând, de Stelian Duțu (președintele democrat al CJC anterior lui Constantinescu), Traian Băsescu, iar astăzi, preluând în mod ironic discursul protejatei lui Traian Băsescu, sunt victimele ”binomului Kovesi & Coldea”.
În decembrie 2005, după ce procurorii decid extinderea cercetărilor în anumite dosare penale, Radu Mazăre izbucnește și împarte în stânga și dreapta plângeri penale pe numele mai multor procurori. Vasile Ioniță, Florin Târnăcop (șef DNA Constanța la acea vreme), Daniel Morar (șef DNA București la acea vreme), Gheorghe Onea și Iulian Dobrițoiu sunt cei despre care Radu Mazăre declara că ar fi trebuit ”să își ceară scuze în public pentru acțiunile de intimidare” și, ulterior, ”să negocieze” cu edilul ”valoarea daunelor morale”.
Tot atunci, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au început să împartă și prima anchetă penală. În 2005, procurorii Anticorupție au deschis, pentru prima oară, celebrul dosar al retrocedărilor, atât de controversat de-a lungul ultimului deceniu. În acel moment, ”cercetașii de serviciu”, așa cum se victimizau cei doi, au început să își structureze și să își îmbogățească vocabularul anti-procurori și DNA: de la ”poliție politică” și ”cruciadă politică”, la ”slugarnici” și ”câini turbați”. Tot din acel moment, în atacurile îndreptate împotriva magistraților, Nicușor Constantinescu a început să se identifice cu județul Constanța și, până în prezent, se va fi referit la dosarele penale de pe numele său ca fiind ”dosare politice împotriva municipiului și județului Constanța”.
Judecătorii Iulia Cezara Suciu, Andreea Ianca și Dan Iulian Năstase au îngroșat rândurile magistraților ale căror nume au fost repetate cu perseverență de Nicușor Constantinescu în încercarea de a le construi acestora imaginea magistraților care ”nu țin cont de voința electoratului constănțean” sau care ”ignoră voința populației județului Constanța”.
Judecătorul Andreea Ianca a dispus arestarea lui Nicușor Constantinescu atunci când fostul președinte al CJC se afla în SUA, iar judecătorul Dan Iulian Năstase i-a interzis lui Constantinescu să mai exercite funcția de președinte al instituției. Cei doi, magistrați în cadrul Curții de Apel Constanța, au făcut parte și din completul care, în urmă cu o săptămână, a dispus înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în dosarul subfinanțării Centrului Militar Zonal. În această speță, în primă instanță, judecătorul Iulia Cezara Suciu l-a condamnat pe Nicușor Constantinescu la 3,6 ani de închisoare cu executare.
Unul dintre episoadele în care magistrații constănțeni au fost puși la zid de Nicușor Constantinescu s-a consumat pe holul Prefecturii Constanța, în octombrie 2015. Constantinescu a organizat atunci o conferință de presă pentru a face publice memoriile și plângerile înaintate la CSM, Avocatul Poporului, Președinție și alte instituții, întocmite ”față de abuzurile la care a fost supus de procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanța și judecătorul Iulia Cezara Suciu de la Tribunalul Constanța”. Pe parcursul întregii conferințe, tirada lui Constantinescu a făcut referire exclusiv la cei doi magistrați care au fost expuși apoi în toată presa locală.
Un alt episod similar este acela în care procurorul DNA a dispus reținerea unui chirurg în urma unui flagrant în care medicul, prieten cu Nicușor Constantinescu, primise mită de la un pacient. Procurorul a fost avertizat public de Nicușor Constantinescu ”să îl ferească Dumnezeu să aibă nevoie de acești chirurgi cardiovasculari și să nu fie pe fază, și să se întâlnească cu denunțătorul, în Cer!“ (denunțătorul decedase între timp, n.red.).
Cea mai recentă secvență în care magistrații au fost din nou ținta fostului președinte al CJC s-a derulat pe 20 mai. Nicușor Constantinescu a refuzat de mai multe ori să se prezinte în fața instanței, motivând ba că nu se poate deplasa, ba că este internat la Sanatoriul Balnear de la Techirghiol. Procurorul Bodean a cerut atunci audierea sa la sanatoriu, însă fostul președinte al CJC a refuzat. Constantinescu nu s-a prezentat în fața instanței sub pretextul că nu se poate deplasa, dar câteva zile mai târziu a fost fotografiat la Universitatea Maritimă Constanța, în cadrul evenimentului care marca întâlnirea după 25 de ani de la absolvirea generației din care a făcut parte și Nicușor Constantinescu. Acesta din urmă a recunoscut în fața instanței că a participat și a ”ciocnit un pahar” și la petrecerea evenimentului, organizată la ”Flora”, hotelul de casă al celor trei prieteni, controlat de Sorin Strutinsky.
Pe de altă parte, Nicușor Constantinescu știa că judecătorii au admis cererea procurorului DNA prin care se solicita aducerea fostului președinte al CJC în fața instanței, indiferent de mijloacele medicale necesare transportului acestuia. Constantinescu a recunoscut faptul că în fiecare weekend părăsea sanatoriul și mergea acasă, dar cu toate acestea susținea că nu se putea prezenta în fața instanței. Ceea ce se urmărea, de fapt, era amânarea audierii sale pentru că, astfel, se amâna și sentința definitivă în dosarul în care primise deja o condamnare cu executare. Iar termenul care trebuia depășit de Constantinescu prin tergiversarea judecății era ziua de 24 mai, atunci când Curtea Constituțională ar fi trebuit să se pronunțe asupra abuzului în serviciu, faptă pentru care Nicușor Constantinescu este judecat în mai multe spețe. De altfel, abuzul în serviciu este fapta care face obiectul celor mai multe dosare întocmite de procurorii DNA în rândurile primarilor și președinților de consilii județene.
Așa că, pentru a evita termenul de pe 19 mai în care ar fi ajuns în fața instanței cu sau fără voia lui și pentru a nu risca primirea unei sentințe definitive înainte de 24 mai, Nicușor Constantinescu a fost ajutat de o criză renală cu care s-a pomenit în ajunul înfățișării în instanță. Acesta s-a internat de urgență în Spitalul Județean Constanța, unul dintre fiefurile fostului președinte al CJC, în seara dinaintea termenului. ”Urgența” a fost surprinsă în mai multe fotografii care au ilustrat apoi o știre dramatică în ziarul de casă al fostului președinte al CJC. Influența acestuia asupra trustului de presă a fost confirmată într-unul dintre rechizitorii. Din stenograme reieșea că Nicușor Constantinescu îi apela pe șefii ziarului și televiziunii de casă pentru a pune presiune pe deciziile instanței și pe activitatea procurorului Bodean pe care îl numea ”jigodie împuțită”:
„CND: Astăzi sunt… Astăzi, astăzi, când vorbim, este joi, da ? 12 martie, sunt din 19 februarie arestat !!! Trebuia scris în fiecare zi, a 11-a zi, a 15-a zi, ce se întâmplă cu proiectul ăla, ce se întâmplă cu minciunile alea?(…)
CND: E vreun secret??? Da …? Nu scrie pe magistrați.ro cine sunt judecătorii, ce studii au absolvit ??? Este vreun serviciu paralel, cum spune DNA și această jigodie împuțită de Andrei, de aici??? Da’ voi… nu vă interesează și voi nu luptați pentru noi mă, stați liniștiți, vă luați salariul bine mersi, înțelegi ? Și vă doare în cur de tot ce se întâmplă! Înțelegi ??? Până în ziua în care o să vă ia și pe voi să vă aresteze, să vedeți cum este, înțelegi ?
Angajat: Știi că nu e așa…
CND: Cum să nu știu, deci nu există nicio strategie, nimic, da ??? Eu sunt acasă sunt arestat, nu mi-e interzis să vină presa la mine, dar nu ești în stare, nici tu nici nimeni dincolo la televiziune, nimeni, dați … așa, știri care vin, cum vrea unul sau altul!
Angajat: Am înțeles, o să…
CND: Ai înțeles pe dracu’, nu ai înțeles nimic, mă!!!“
Judecătorii Andreea Ianca, Iulia Cezara Suciu, Dan Iulian Năstase și procurorul Andrei Bodean sunt patru magistrați tineri. Fiecare dintre ei a îndrăznit să-l ancheteze, să-l judece, să-l aresteze și să-l condamne pe fostul președinte al CJC. Toți au fost supuși plângerilor depuse la CSM, expunerii publice și presiunilor. Așadar, cazul judecătorului Camelia Bogdan nu este singular, ba dimpotrivă, este multiplicat în fiecare fief al baronilor, în care există câte un „Zorro“ în rândul magistraților.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
